ASA A FOST SA FIE – AMINTIRI DIN TINERETE SI COPILARIE! – EPISODUL 2

Reluand amintirile si, cum va spuneam (scriam) in precedentul articol, Televiziunea Romana nou infiintata, a adus in Romania comunista a acelor ani, o unda de varietate si destindere. Astfel in 1959, atunci cand s-au sarbatorit 500 de ani de la intemeierea Bucurestilor, s-au alcatuit – compus programe aparte, lansandu-se, in premiera, cantece precum “Badea neichii, Bucuresti”, de Ion Vasilescu si Gherase Dendrino si interpretat de Maria Tanase, sau “Frumos esti, Bucuresti”. Toate acestea, si altele (tot noi), apareau “live” in programele de divertisment, realizate in conditii tehnice modeste, dar foarte reusite. Printre solistii in voga de la rascrucea deceniilor 6 si 7 se numarau Dorina Draghici, Aida Moga, sora ei, Lavinia Slaveanu, Mara Ianoli, Gigi Marga, Alin Noreanu, Nicolae Nitescu, Wili Donea, George Bunea, Dorel Livianu si altii la fel de indragiti si talentati! Tot pe atunci a debutat, la varsta de 16 ani, si Margareta Paslaru, acum cu domiciliul in SUA. In acelasi an, 1959, tanara noastra Televiziune a transmis, ca notate absoluta, un program – varieteu, de la barul (o raritate pe atunci!) “Continental”, situat la subsolul unui bloc de langa Biserica Rusa (din pacate, prabusit la cutremurul din 1977). Tot in perioada 1959-1960, Televiziunea difuza numere de revista, cuplete, scheciuri interpretate de cel mai mare comic al vremii, Mircea Crisan, de duetul Horia Serbanescu – Radu Zaharescu, sau de Vasile Tomazian, un actor foarte popular, care il imita pe Vico Torriani, unul din putinii cantareti straini sositi atunci in turneu la Bucuresti.

Mai apoi, din 1961, aproape seara de seara, dupa telejurnalul de la ora 19, existau, timp de o de 30 de minute, excelente emisiuni pentru copii, al caror protagonist era Aschiuta, un Pinocchio local, manuit de un papusar excelent, Iustin Grad. Realizatoarea emisiunii, Daniela Anencov, devenise extrem de populara, la paritate cu Cleo Stiber, o crainica placuta, chiar frumoasa, cultivata si poliglota a Televiziunii… Popularitate dobandisera, mai ales, datorita rolurilor interpretate in seriale pentru copii, si actorii Tudorel Popa (Profesorul Paganel) si Dem Savu (Capitanul Val-Vartej).

Un eveniment era pe atunci si inedita prezenta a Mariei Tanase in programele de muzica populara, in mijlocul unui taraf (ultima a avut loc in 1962) ca si aceea a Ioanei Radu, care interpreta romante. In 1964, scriitorul Ion Marin Sadoveanu prezenta saptamanal ciclul de emisiuni “Din istoria universala a teatrului”, ilustrat cu secvente interpretate de actori. Asezat in spatele unui birou masiv, pe un scaun cu dimensiuni de jilt, conferentiarul vorbea liber, imbracat elegant, cu batista alba la buzunar, rasucind intre degete capacul unui stilou Pelican, cu penita din aur… Pacat insa ca… moartea scriitorului, survenita in acelasi an, a dus la intreruperea acelui serial elevat ce se bucura de o larga audienta. In acelasi an, 1964, o montare a unei piese, realizata cu mijloacele teatrului de televiziune – „Pana de automobil” de Friedrich Durrenmat, consacra un tanar si stralucit actor in rolul protagonistului, pe regretatul Mircea Albulescu.
Tot din perioada anilor de care vorbim, este si amintirea de alta natura, ce se refera la patania, sa-i zic asa, unui crainic-radio care, din neatentie sau pripeala, a pronuntat inversat, titlul operei lui Mozart “Cosi fan-tutte”, iar un coleg de-al sau de la televiziune a fost aspru admonestat pentru stirea citita pe post: “Tovarasul Gheorghe Cioara s-a intors de la Moscova pe calea aerului”! In fine…

In ton cu destindera de care vorbim, s-a inscris si Teatrul de revista, cu o mare traditie in Romania si care, cu nivelul inalt la care-l ridicase C. Tanase, a adus multa culoare si haz in vremurile de acum cca. 50-60 de ami. Pe atunci existau in Bucuresti doua sali incapatoare ale aceluiasi teatru, care primisera numele marelui comic, o gradina de vara, “Boema”, datand din 1928, pe Strada Theodor Aman, o alta se afla la limita Cismigiului, pe un spatiu, pe alocuri, napadit astazi de buruieni si otetari, de pe fosta Intrare Brezoianu, rebotezata Rigas, iar vara se montau uneori spectacole de revista pe scena Teatrului de vara din Herastrau sau in fostul parc Carol, rebotezat “Parcul Libertatii”.

Dar cel mai mare actor al genului era Mircea Crisan. Pana in ziua de azi oamenii mai in varsta isi amintesc probabil de “Castravetele” lui, de “Un foc in noapte, un foc in soba; ardete- ar focul!”, de legenda potrivit careia, cu prilejul unei vizite a lui Hrusciov in Romania, sefu’ cel mare in acea vreme, Gheorghiu-Dej, l-a adus pe Mircea Crisan sa-i distreze, chemand si un translator. Mircea Crisan a mieunat ca pisica, a latrat precum cainele, a imitat leul, tigrul si alte animale, iar la sfarsit i s-a adresat translatorului: “Acum, tradu!” Imaginati-va cam ce-a urmat!…

Notoriu de dinainte de razboi, de cand jucase in filmul “Bing- bang” si de cand facea tandem cu Vasile Vasilache, era N. Stroe (Alo! Aici e Stroe/ Si roaga sa-i dati voie/ O clipa sa va-nveseleasca). In spectacolul “Vitamina M – Muzica”, montat in 1961 in cladirea de peste drum de Academie a Teatrului “C. Tanase”, fost sediu al Legatiei Germaniei, intr-un dialog imaginar, Stroe i se adresa unei cucoane: “Ati fost la Domnul Puntilla?… – Nu ti-e rusine, domnule?! Eu sunt femeie serioasa”. “Domnul Puntilla” era de fapt o piesa de Bertolt Brecht, jucata pe atunci de un teatru bucurestean. Trei ani mai tarziu, pe scena Teatrului de Comedie se monta “Rinocerii” de Eugen Ionescu, rolul lui Beranger, protagonistul, fiind interpretat de Radu Beligan, iar pe scena Teatrului Mic se juca “Lectia de engleza” a aceluiasi dramaturg, sub titlul de “Cantareata cheala”.

Din noianul amintirilor am ales pentru astazi doar cateva ce, inca-mi sunt vii in memorie! Maine, probabil, un alt articol, cu alte amintiri.

Marc Ciubotaru

 

 

 

Comments

comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Read more:
Viața, o strategie continuă

Viata, asa cum o stim noi in zilele noastre, poate fi asemanata cu o cardiograma (curba care reprezinta bataile inimii)....

Miliţia română

- Eu încă le zic miliţieni! - De ce mă, e şi iei poliţijti acu! - Lasă bă, că are...

Pin up girl #1

V-am întrebat ce-ați mai vrea să mai apară pe aici. Printre răspunsuri au fost și "pin up girls". Mai pusesem...

Close