Bijuteria care mi-a schimbat viata

Încet încet trecem prin probele de la SuperBlog.
Azi, Bijuteria care mi-a schimbat viata.

Stau și mă gândesc.
Există vreun moment decisiv în traiul meu de până acum?
Vreo decizie pe care am făcut-o instinctiv, sau bine gândită, ca să-mi schimbe viața?
Sincer nu-mi vine minim în minte.

Ideea le-a venit tipilor de la LuxuryGifts.ro
Și au făcut un filmuleț mișto aici.
Dar pot enumera câteva decizii luate.

Prima dată, prima decizie a fost să mă nasc băiețel. Na, că n-am vrut să fiu fetiță, să port fustițe, să se uite bagabonții după mine. Nu nene, băiețel să fiu!
Și nu orice fel de băiețel, după cum am mai spus, să fiu mare ciumeg.
Adică nu-mi plăceau săndăluțele și spielhosenul cu care mă îmbrăcau ai mei când eram mic. Adică 3 anișori.

După aia, ce decizii îmi aduc aminte, în afară de banalele “griș cu lapte” în loc de “orez cu lapte”, a fost la liceu. Când am vrut la informatică.
Pe fișa aia de înscriere am trecut doar informatică, nimic dedesubt. În cazul în care picam la info, cădeam la mate-fizică, sau ce era imediat sub.
Dar eu, am fost singurul din liceu care n-am completat a doua obțiune.
Și-am intrat.
Nu cu notă mare, dar am intrat în ăia 32 de inși de la info.

Că am vrut eu informatică.
Mi-au plăcut computerele de mic. Am și avut 286 când lumease uita la un HC ca la felul 7.

Apoi la sfârșitul liceului, trebuia să facem un proiect. Și acum regert că nu mai am acel priect. Este predat la MECT, pe 4 dischete.

Ideea din spatele proiectului era simplă, dar arăta bine.
Toată lumea a făcut proiect în FoxPro.

Era cerință.
Așa că am făcut și eu. Dar nu ca să fac cine știe ce drăcării, cum au făcut ceilalți.
Nu neică, eu am umplut baza de date cu poze.
Adică aselenizarea din 1969. aia era în baza mea de date.
S-au uitat profesoarele și comisia la program ca la a opta minune a lumii.

Era o interfașă grafică, de unde îți puteai porni ce programe voiai tu, cu meniuri și submeniuri.
Aveai meniu de jocuri, submeniu de 10 jocuri.
Voiai cărți? Nicio problemă, în meniul cărți aveam vreo 4-5 cărți puse.
Le-a plăcut, dar nu știau ce să facă. Ori nota 4 pentru că n-am folosit baza de date, ori 10 pentru inițiativă.
Când le-am explicat că pozele, cărțile și jocurile sunt introduse în baza de date, și le-am și arătata, au zis scurt: 10, felicitări.

După aia, în facultate m-am prostit de tot.
Mă rog.

Dar na, o decizie care mi-a schimbat viața a fost când mi-a venit ideea să-mi cer iubita de nevastă.
Ceea ce am și făcut în 2010.

Aia a fost o decizie foarte inspirată.
Și nu am făcut-o pentru că m-am gândit la asta, ci pentru că o iubesc.
Deci iată cum inima a făcut un lucru bun.
Bine ăsta fiind doar un caz.

Dar să povestesc și ceva despre o bijuterie, care mi-a schimbat viața.
În cazul de fașă verigheta.
Care este din aur.

Voiam și eu și soția să luăm din aur alb.
Eu pentru că voiam să-mi mai port inelele de rocker, de argint.

Ea ca să se asprteze cu atâtea inele de argint pe care le avea.
Și am făcut niște cercetăro.
Am aflat că numai platină nu mai e acum în aurul alb, ci staniu.

Adică îmi vindeau tâmpenii la preț de aur! Că cică oricum aurul ăsta galben e doar 50 si ceva % aur, în rest alte aliaje.
Da, prefer 50% decât 20% cât aveți voi în “aurul alb”!

Căutări după verighete de platină.
Și căutări, nu jucărie.
căci vânzătorii se fereau să zică că e staniu, și încercau tot felul de tertipuri ca să mă determine să cumpăr, că e aur.

Până la urmă mi-a zis un bijutier bătrân, ceea ce și citisem pe net. Că aurul ăsta alb e staniu și alte metale fără nicio valoare.
Atuni am căutat verighete de platină.
Și când am văzut 2.100 RON una, am luat de aur, ca toată lumea.
Și am luat una lată, să se asemene cu modelul pe care l-au avut ai mei părinți.

Cu ocazia asta, Spanacul a scris pentru următoarea probă din SuperBlog.

Comments

comments

8 Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Read more:
Ce e în mintea femeilor?

Hai să vedem ce e-n mintea femeilor... Data stelară: 3 iunie 2010 "Dacă tot îmi pute gura..."   "N-am fost...

Nu te juca cu mâncarea!

Ce vi s-a spus întotdeauna? - Nu traversa pe roșu! - Învață! - Nu te juca cu mâncarea! Pe roșu...

Dilema criminalului

Sunt un criminal! - Uite mă boule, că ai omorât-o! - Da... - Uite la ea, că nu mai mişcă....

Close