Blogul ca armă

Hai să vorbim azi de ceva arme și să pun întrebarea: Blogul poate fi folosit ca armă?

Răspunsul va fi, desigur da. Un mare DA, depinde de blog.

Bine, nu vă închipuiți că facem cu blogul acum ceea ce făceam când eram mici. Cum ne-am răzbunat noi pe bătăușul clasei, pleznindu-l peste ochi cu cartea de română (mai ține cineva minte româna de-a 5-a? Ce groasă era, plus coperțilea alea de carton tare de neam prost?).
Și l-am pleznit pe nemernic mai tare ca-n faza de mai jos.

În cazul meu n-a fost nevoie de carte. Nu-ți trebuie multă carte ca să dai cu pumnul. Sau cu scaunul, în cazul meu… De ajuna ca încă 3 ani să nu mai am probleme cu careva prin școală. Decât cu notele extrem de proaste la fizică și chimie, însă aia e altă mâncare de pește. Cel puțin mă bucur că m-am ridicat peste ei. Majoritatea bătăușilor ajung la pușcărie.

Țin minte că alții au reușit să se răzbune pe bătăuși cu sacoșa de cartofi. Tata c-o sticlă de lapte… Țineți minte sticlele alea atomice, nu le spărgeai nici cu tancul…

Bine, acum nu vă sfătuiesc să luați blogul într-o plasă și să năvăliți peste bătăuși, învârtindu-vă într-o furie imensă, nici n-ați putea.

Însă îl puteți folosi ca o armă foarte eficientă. Depinde de puterea voastră de convingere și de notorietatea pe care o aveți.

De ce zic asta? Deoarece văd că din ce în ce mai mulți ziariști se apucă de blog. Încet încet vor dispărea ziarele. Totul va fi online. În plus, am văzut atâția care au avut ceva de spus și chiar au pus piciorul în prag la multe idioțenii doar scriind pe blog.
blog-gun copyChestia cu petițiile pe feisbuc este o tâmpenie. Că se strând 200.000 de voturi. Și ce faci cu ele?

Însă blogul, mai ales dacă ești un blogger cunoscut și dai cu pumnul în masă că 2 cu 2 face 5, apăi să fii convins că va face 5.

De obicei însă, bloggerul ăsta ucigaș nu e prost. E băiat inteligent și știe ce zice. Tocmai de aia blogul lui este o arma redutabila printre idioți. Că oricât de mari ar fi ei în politică, tot analfabeți rămân. Dar deh, ei cu banii și puterea, gloata cu vorbele… Dar mă bucur că nu mai sunt vorbe în vânt.

Bine, dacă scrii despre gândurile tale care zburdă în zare ca un fluture albastru în bătaia vântului ca puful de păpădie, e altă treabă. Nu vei avea niciodată atenția. Oricâtă dreptate ai avea tu.

Dar dacă îți transformi blogul într-un șarpe care mușcă, apoi feriți-vă. Că nu se lasă deloc cu bătăi inocente cu perne de calitate de la Marbis.ro, doar cu sânge și creier și pe pereți.

Comments

comments

3 Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Read more:
O nouă plimbare cu mașina. Cu video din trafic

Voiam să-mi duc mașina la spălat. Ceva de genul: - Interior/ exterior, boss? Însă n-am reușit. Am dus-o până la...

Insula mea

Am spus de mai multe ori că mi-ar plăcea să locuiesc pe o insulă. Bine, nu singur ca un pustnic....

“Uite ungurii, dă-le foc!”

Văd că de câteva zile pe facebook este foarte distribuită o pagină a unor unguri, numită Anti România. Niște descreierați...

Close