Ce sa nu faci la interviu
În vremurile astea tulburi, cei care au un loc de muncă, știu să tragă cu dinții de el.
Însă mai sunt și cei care nu au, și-și caută un job.
Cum eu fac parte din a doua categorie de oameni, diferite site-uri de profil îmi trimit mailuri cu sfaturi.
Am primit mail cu ce sa nu faci la interviu.
Hai sa vedem care-s alea!
Dacă este un interviu de după-amiaza nu comanda spaghetti.
Clar! Fă-ți-le singur. Tu n-ai serviciu, cauți de muncă, dar comanzi mâncare, mă porcule?
Nu solicitați CV-ul intervievatorului să vedeți dacă sunt în măsură să va analizeze.
– Dar cine ești tu mă? Cum adica ce-am făcut la vechea firma? Ce te roade grija pe tine?
Nu scoate în evidență faptul că știi să folosești un fotocopiator.
De ce nu? Mi-a luat o zi jumate și vreo 3 topuri de hârtie până să ma prind de șmecherie…
Sa nu intri pentru prima data în birou și să-i soliciți recepționistei să îți rețină toate telefoanele.
Getuța! Îți zic Getuța, pentru că toate secretarele au nume d-asta duios… Vezi dacă mă sună ăia de la lumină, nu-s aici la interviu, da?
Sau vezi daca sună nevasta-meă, ca i-am zis unde ma duc, zi-i să-mi facă pentru când ajung acasă niște omletă cu cârnați. Și niște cacao cu lapte…
Să nu-i spui intervievatorului că planul tău pe termen lung este să ocupi poziția lui.
Nu! Niciodată. Nu vreau poziția lui deloc. Vreau poziția șefului lui!
Nu te juca cu părul sau hainele tale!
Poți să-ți iei de acasă o jucărie! Iar dacă ai uitat să-ți iei un yo-yo, joacă-te cu părul și hainele intervievatorului! Vezi că, pe birou, pe lângă rechizitele uzuale, cum ar fi pixurile si capasatorul, ar trebui sa aibă și o foarfecă. Lasa-ti imaginatia să zburde. Acesta va observa spiritul tău întreprinzator, precum și imagianația debordantă!
Intrebări fantezie. Aceste intrebari pot fi destul de grele. De exemplu: “Daca ai putea să inventezi ceva, ce ar fi?”. Ar trebui să oferi răspunsul care, după tine, ți-ar aduce și jobul.
O putem face în 3 cu secretara? Sau na, matale poți să m-astepți vreo 5 minute, nu-mi ia mai mult; cred că te-ai saturat de secretara asta, nu? – Asta pentru întrebarea fantezie, că am văzut ieri un film…
Cât despre ce-aș inventa, aș face minten un scaun dotat cu dildo, pentru madam directoare.
Să vedem cum evoluează lucrurile. Că dacă tot în direcția asta, păi să nu ne mirăm de ce au atâția succes cu locuri de munca acasa. Stai în fotoliu, îți bei cafeaua și lucrezi. Poate ă fie ceva mai frumos ca asta? Îmi aduc aminte de anii 90, când vedeam filme la casetă video. Îmi plăceau la nebunie filmele dublate de Irina Margareta Nistor. Lucra de acasă. Știu sigur că-ntr-un film cu ceva spioni, unde era o liniște mormântală, că ăla-n film urmărea să se încarce un program în calculator, în fundal auzeam clar cum se învârte în oale și cratițe în care sfârâia ceva. Deci Irina Margereta făcea și de mâncare, dubla și filmul.
Comments
Add a Comment
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.
L-am dat in birou si se rade pe rupte aici. Aia cu fotocopiatorul cred ca va deveni replica saptamanii! – :))))))))))
Ce mă, lucrii în vinerea sfântă de 2 mai?
Primesc si eu tampenii din astea. La inceput am citit vreo doua…si m-am lamurit ca sunt facute ori pentru oameni mai destepti ca mine…ori la misto :))
Acum am, in sfarsit, confirmarea ca sunt un om normal :))
Și-ți trebuia confirmarea de la mine?
Clar, nu-i a bună :))
M-am uitat şi eu din când în când pe poveştile de genul ăsta
şi multe dintre ele mi se păreau a fi scrise anume pentru retardaţi.
Am impresia ca-s facute de retardati, pentru retardati. Sa nu-ti comanzi spagetti inainte de interviu.
Na, sa nu iti tai venele inainte de interviu mai inteleg, sau sa nu vii la interviu halind cu pofta din shaworma cu de toate…
Am râs cu lacrimi! Cum poate cineva să dea asemenea sfaturi. Ai dreptate – sunt făcute de retardaţi, pentru retardaţi. Eu nu am fost la interviuri pentru job…. de când s-a modernizat sistemul şi se numesc aşa. Pe vremea când am intrat eu în servici a contat foarte mult examenul scris. Iar discuţia pe care ai avut-o la depunerea dosarului şi după- când ţi s-a dat slujba – cred că s-ar fi încadrat într-un soi de interviu. Am fost însă, o singură dată într-o comisie de interviere. Ştiu că ne-am certat cu directoarea care vroia să-l depuncteze pe unul din cei mai buni candidaţi (cea mai bună lucrare scrisă) pentru că a venit îmbrăcat într-o geacă de fâş şi pentru că a zis că dacă-i mulţumit nu are aspiraţii de plecare. Directoarea de tristă amintire, din fericire s-a pensionat, n-a apreciat că omul vrea să rămână să lucreze la noi dacă este mulţumit. Ea zicea să ar trebui să plece, să vrea să facă ceva mai mult decât să fie bibliotecar !!!! Dar noi nu ne-am lăsat şi i-am dat maximum la notare …. Bineînţeles că asta n-a fost foarte bine pentru noi, dar mă bucur foarte mult să-l am coleg pe acel candidat şi acum.
Pai directoarea voia sa scape de el, sau era convinsa ca el poate mai mult?
Desi nu vad vreun director d-asta “inimos” asa des…
Intr-o perioada ma amuzam si eu citind astfel de aberatii, acum sincer nu ma mai tin nervii. Am senzatia ca imi pierd timpul. Bine, tu banuiesc ca ai fost interesat de subiect. Poate ai zis ca sfaturile te vor ajuta sa vezi unde gresesti. Ai vazut, da? Sa nu mai mananci spaghetti inainte de interviuri, sa nu te mai joci cu buclele in timpul interviului si sa nu mai aspiri la tronul sefului :D. Ei, acum, sigur vei reusi! 😀
Pe mine mă enerveză cerințele lor.
De fapt, de foarte puține rânduri chiar patronul, directorul etc. se ocupă de dat anunțuri.
De obicei pun un angajat, sau secretara.
Și ăia bagă numai tâmpenii de pe net.
cu atitudine proactivă și țeluri bazate pe responsabilitate etc.
Momițe d-astea care nu-și au rosul.
E mai simplu să zici “coane, vrem sa te intereseze munca în firmă, să mori pt noi”, decât “atitudine proactivă” and stuff…
Sfinte Sisoe! As vrea sa cunosc retardatul care a scornit sfaturile astea de rahat si sa-i trag doua palme peste falci. Nu merita sa respire acelasi aer cu noi.
Oh da… cu sfaturi ca astea sigur va trebui să participi la muuuuuuulte interviuri, că nu-ţi folosesc la nimic, deci tot tufă de Veneţia rămâi şi nu te ia nimeni. :))
Da, dar sfaturile astea asa zis retardate plus intrebarile retardate aferente lor, pot fi destul de utile pt un intervievator care are poate un cuvant de zis, in caz ca e in pana de imaginatie, (ca nu in toate cazurile se intampla asta, multi intervieaza acolo diversi candidati pt ca nu s-a gasit altul, si vor doar sa se mai distreze si ei poate, aidica nu sunt interogatori profesionisti, ca aia sunt rari si nici nu lucreza in resurse umane, lucreaza la Guantanamo Bay sau prin alte locuri de genul asta de cand s-au desfiinta serviciile de cadre dupa revolutiile din blocul socialist si s-a terminat din paccate si Razboiul Rece care asigura atatea posturi pt atat de multi directori de resurese umane chiar posibil talentati), mai ales daca ala care pune intrebarile habar nu are cum sa scape de vreun candidat care chiar poate e sincer interesat plus capabil sa faca acel job de copiator, pe cand el, daca tot e rost de vreo angajare de un copiator in plus, (mai ales ca se apropie si alegerile Europarlamentare, si nu are nimeni timp sa faca lucrarile de doctorat necesare si pt joburile alea), deja se gandeste ca poate vrea sa-si bage nepotul sau unchiul in jobul ala de copiator !