Cum am devenit eu stăpân de sclavi!

Aveam o moșie întinsă, plină de bumbac. Dacă era după mine, puneam porumb, tutun sau lubeniță. Însă soarta a făcut ca din moși strămoși pe moșia mea să se cultive bumbac.
Oricum, se câștiga bine. Nu aveam altă treabă decât să-mi vină profitul de acolo. Angajasem un om care să aibă grijă de negrișori să-și facă treaba și să nu se răzvrătească. Vorbesc despre sclavi, după cum bine credeți.
cotton-pickers-1
Da, eram stăpân de sclavi. Nu le vorbeam urât, nu-i scuipam și, pentru numele lui Dumnezeu, nu-i biciuiam. A, că aveam om să se ocupe de ei? O singură dată a biciuit un sclav, unul cu idei mărețe, că va veni o zi în care toți sclavii vor fi liberi, fiecare după putere și pricepere. O gogomănie mai mare nu auzisem în viața mea. Auzi tu, sclav liber! Vorbea că vrea să meargă la facultate, ca omul alb, fel de fel de bazaconii.
Ceilalți negrișori prinseseră drag de el, ascultându-l doar seara sau noaptea, până când acesta se apucase să le predice despre binefacerile libertății pe câmp, îngreunând producția.
Atunci trebuia pus cu botul pe labe. Bill a făcut o treabă de toată frumusețea, făcându-i spatele biftec, cu biciul.
După două zile în care a zăcut, Jackson s-a întremat îndeajuns încât să fie vândut.
Am scăpat de el pentru 2000 de dolari, să-și bată altul capul cu nebuniile lui. Era bun de muncă, căra cât doi, însă mai bine fără el decât să-ți corupă toți muncitorii cu idei fanteziste.
După aceea, a fost bine o perioadă, lumea muncea cu drag și spor, în fiecare weekend îl luam pe Jamal cu mine la cumpărături. Jamal era valetul meu și în același timp bodyguard. Mă iubea mult. aveam grijă de el, nu l-am tratat niciodată ca pe un sclav, cu toate că asta era menirea lui. Îl luam la cumpărături și îi ziceam să ia și pentru muncitori ceva. Le plăcea ca-n fiecare weekend să mănânce ceva bun, bomboane de vanilie și să fumeze pipe de păpușoi. Tutunul ăla trebuia cumpărat și pentru 200 de muncitori fumători, cam scump să le cumperi atâta tutun. Așa că m-am decis ca într-o zi să plantez tutun, după cum voiam. Doar pentru uz intern, nicidecum pentru vânzare.
Decizia mea a fost primită cu urale de către sclavi. Însă n-am mai apucat să fac mare lucru, deoarece a pornit războiul. Gândiți-vă că nenorociților din nord le-a venit măreața idee de-a lăsa sclavii liberi. Și ideea asta a venit de la un alb! Mult timp după aceea am aflat că valetul lui era nimeni altul decât Jackson!
Și uite așa, toată trebușoara s-a dus dracului. Am vândut jumătate din sclavi pe te miri ce, iar pe cei bătrâni i-am lăsat liberi. Dacă nu făceam treaba asta, mă linșeau. S-a opus Jamal vehement la ideea negrișorilor de a-mi face rău. Și eu care credeam că mă iubesc! Uite așa, nu știi ce e-n mintea animalului până nu te sfâșie. Îi dai să mânânce și atunci vezi că-ți sare la beregată.

Am scris aceste rânduri în jurnalul propriu, cu data 12 august 1862. Și era data 20 iunie 2015 când m-am trezit…

Sursă foto: allhiphop.com

Acest material poate părea rasist, însă este doar um pamflet!

Comments

comments

No Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Read more:
Dulce de Leche, desertul de care te vei indragosti

Dupa cum probabil ti-a dat seama din titlu, Dulce de Leche este un desert ce are drept materie prima de...

Ce are de-a face mătărânga cu prefectura?

Cam întrebarea din titlu mi-o pun și eu. Ce prefectura mamii ei de treabă să scriu azi pe bloc? Că...

De ce AC-ul e contra cost la greci?

Cand am fost in 2013 in Cipru, gratie lui Razvan si Paravion, am avut AC-ul la discretie. Numai internet nu...

Close