Cum ne-am spart timpanele de Revelion
Cum, cum? Evident, treaba asta nu se putea întâmpla fără să fac eu vreo boacănă. Ne-am pus la masă, am desfăcut șampania, am mâncat și hai să vedem când se face 2017.
– Dă-i pe ProTV.
Draci nene, o comedie, “Puicuțe bune“.
– Dă-i pe Antena 1, ăia trebuie să aibă un cronometru ceva, să știm și noi când trecem în anul nou.
O emisiune infectă, cu Dan Negru, cu unul mascat care cânta, se scălămbăia (nu, nu era Carla’s Dreams), ceva la care și un retardat scâncea speriat.
Ca niciodată, la TV nu-ți zicea când e 2018. Așa că am băut un pahar de șampanie așa, la oha, uitându-ne după ceas și hai pe balcon să vedem focurile de artificii.
– Băi, dăm și noi cu ceva? îmi vine ideea.
– Da, dacă avem cu ce. Ai petarde?
– Mai am eu 3 cartușe!
– Și le dai p-alea? Nu s-aude?
– Ba tocmai că o să se audă.
– Nu zice nimeni nimic?
– Ce să zică? Cine? Între jdemii de poc-poc-uri.
Mă duc, iau pistolul, verific să am 3 blankuri în încărcător și hai pe balcon. Și de aici începe aventura.
– Băi, să nu-ți dai în picior.
– Nu, că n-am cu ce.
Pun mâna, încarc și când nu era nimeni pe fază, apăs pe trăgaci. Imediat am auzit numai țiuieli în urechi. Pentru că, marele trăgător cu arma, subsemnatul, n-a verificat și el pistolul înainte de-a trage. Și îl uitasem pus pe automat. așa că cele 3 cartușe au fost trase într-o fracțiune de secundă, ca la mitralieră. Da, drăcia mea de pistol poate trage focuri automate. Drept dovadă, un filmuleț de acum vreo… 6 ani să fie?
Acum insa, dupa patania care m-a transformat intr-un infractor, sa vedem cu ce voi trage de acest revelion. Nu stiu de ce am impresia ca ori voi trage “la rame“, ori dintr-o sticla de rachie.
