Cum să nu dansăm

Ca mine.
Nu am (prea) dansat niciodată.
Ştiu că eram mic, era muzică la TV şi mă bâţâiam p-acolo de nebun.
Mă vede mama şi mă întreabă dacă vreau să învăţ.
Am zis că da.

Big mistake!
Mă ia mama de mână şi începe dansul.
Alea 5 secunde cât a durat mi-a fost o ruşine totală. De atunci nu am vrut să aud de aşa ceva.
Mi-era ruşine, eu băiat mare (5 ani) să dansez cu mama! Era ceva de neconceput!

După un an mama a zis să încerce iar cu mine.
Şi m-a întrebat dacă aş vrea să iau nişte cursuri.

Am plâns două zile că vrea să mă dea la balet, ca toate fetele.
Degeaba încercau ei să îmi explice că una e baletul de fetiţe, alta este dansuri copii.
Nimic nu s-a prins de mine. Nu voiam în ruptul capului să aud de aşa ceva.
Pentru mine dansul în orice formă a lui era ceva EXCLUSIV pentru fete şi mai ales fetiţe. Iar eu eram ditamai flăcăul, mâine poipâine mă însuram, şi ai mei voiau să-mi distrugă viitorul făcându-mă balerină… Dumnezeule mare, NU!

Toată treaba asta cu fetiţe şi băieţei începuse de pe 3 ani. Când purtam spielhosen albastru şi săndăluţe.
De atunci nu suport sandalele. De peste 29 de ani!
Hai, pantaloni scurţi mai merge, dar spielhosen nu! Că doară nu-s Mickey Mouse!

– Ştii, dar săndăluţele sunt bărbăteşti, romanii aveau sandale, Iisus la fel.
– Da, acum 1800 de ani! Vleau pantofi, vleau adidaşi. Nu sandăluţe, că-s de fetiţe! mă plângeam într-una.

De unde să ştiu eu că pe vremea aia nu existau adidaşi şi pantofi pentru copii aşa mici, decât săndăluţe…

Până la urmă tot ce-am dansat a fost la nunta mea, dansul mirilor. Mi-am luat nevasta în braţe şi ne-am învârtit lent.
Dacă îmi dansează nevasta, şi acum mă intimidez şi mă roşesc.

Comments

comments

6 Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Read more:
Ai tras la măsea la serviciu? Ba bine că nu!

În vremurile tulburi când eram paznic de aeroport, țin minte că-n fiecare zi ni se aducea aminte să nu venim...

Ehei, copii… ați zis de mine că-s rasist?

Mi s-a zis în nenumărate rânduri că-s rasist, xenofob, un imbecil și-un înapoiat care crede într-un prieten invizibil, pe nume...

Locuri de mister… din România

Cu toții am auzit de fel de fel de locuri misterioase de pe mapamond. De case bântuite celebre, de Triunghiul...

Close