De ce n-avem păduri? De la atâta hârțogăraie!

Atâtea acte n-am văzut ca-n România. Zeci de kilograme de hârtie, jdemii de pagini pe care nu le va CITI NIMENI NICIODATĂ. Astea sunt actele. De ce e nevoie de 6 (șase) exemplare la un contract de vânzare-cumpărare (pe care și pe ăla mi l-a greșit madam secretară de notar). Nu erau de ajuns ca-n alte acte, doar trei exemplare? Unul la stat, unul la vânzător, unul la cumpărător?
Apoi, după ce s-a terminat vânzarea, altă belea. Du-te la Registrul Comerțului, să te pună pe rol. Copie buletin, copie buletin soție, copie cadastru, copie certificat energetic (care e o idioțenie PUR scornită pentru a mai lua un ban un Gigel care verifică cum se împrăștie căldura într-o casă), de completat formularul de impozit, de completat formularul de proprietate imobile, fel de fel.
De te pierzi într-un dosar gros de 2 cm pentru a face o simplă vânzare a unui imobil. A, să nu vorbesc și de banii pe care trebuie să-i dai pentru asta.
Păi ce, vrei să-ți iei casă? Așadar, cumperi. Logic este că ai bani. Ai bani, trebuie să dai la stat o parte din ei. că statul a fost așa băiat de comitet și-a făcut tot ce i-a stat în putință să-ți pună bețe-n roate până să termini treaba.
Ce bine că se gândește statul la noi! Doamne, ce părinte bun ne e! Cum ne face atâtea și atâtea neajunsuri ca să ne călim, să devenim puternici când vom fi mari!
Cel puțin, în București, așa nasol stătreaba asta. Că ai sectoare, care acte nu se pupă întotdeauna cum trebuie, vin întrebări tâmpite de genul:
– Ce mă, tu stai în sectorul 2 și-ți iei casă în 3? Ce, te-ai dilit?

Vorbeam cu văru-meu acum câțiva ani, când și-a luat casă în Timișoara. A căutat vanzari apartamente Timisoara, a văzut pozele cu o casă ce i-a plăcut, s-a dus acolo, a bătut palma cu vânzătorul și-n 2 zile s-a finalizat vânzarea. Și nu s-a plâns de hârțogăraie, nu a căract tone de maculatură acasă, ca să-i scrie undeva “Domnul Stoica e proprietar de drept al apartamentului nr. 19, din strada ciumegului, nr. 88, Timișoara“. Și uite așa, tare mă bate gândul să mă mut p-acolo. Aș fi aproape de Herculane, unde are mătuși-mea apartament, să stau la aer curat (chit că stațiunea e acum un fel de oraș fantomă!).

Am văzut așa multă risipă de hârtie și la contractele pe care le faci cu banca (oricare din ele). 60 de pagini, pe care chiar dacă le citești și le înveți dumnezeiește, banca tot găsește metodă să te tragă în țeapă pe banii tăi.
Și dacă e să faci scandal, răspunsul e același:
– Dacă nu vă place politica băncii, de ce nu v-ați dus la alta?

Să-mi faceți cunoștință cu omul care-a crăpat capul într-un acces de furie unui funcționar al unei bănci care i-a zis asta în față. Vă rog, m-aș simți onorat să-i strâng mâna!

Comments

comments

3 Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Read more:
Japonia aproape de un nou atac cu gaz sarin?

La fix 20 de ani de la atacul cu gaz sarin din metrou, Japonia este ținta unei "glume". O dronă...

Cine rahat e acest Radu Banciu?

Pe acest Radu Banciu nu-l știam decât din parodiile "În puii mei". Nu am putut să văd o emisiune de-a...

Ce-am mai testat de mâncat și băut

Vreun fel nou de mâncare nu. Deși am dat de ciocolățelele Kiss la Mega Image. Cine-și mai aduce aminte, de...

Close