DESPRE “CODUL BUNELOR MANIERE” – partea a doua

Considerate de unii a fi desuete, deci depasite de timp, banale sau fara de rost, bunele maniere isi au insa oricand un rol deloc de neglijat in trairile fiecarui individ, indiferent de varsta sau pregatire intelectuala. Fie ca le aplica sau nu, le stie ori ba, bunele maniere nu trebuie ignorate nici chiar de non conformisti, de cei care-si arata dispretul, ba si aversiunea fata de un compotament civilizat. Iata, ca o continuare a articolului de ieri, ce sfaturi ne mai da autoarea “Codului” referitoare la modul in care trebuie sa ne comportam in societate.

“Un om educat, adevaratul gentleman, are câteva tabu-uri pe care nu le încalca niciodata. El nu vorbeste despre bani în societate si mai ales nu se lauda ca are bani cu nemiluita, dar nici nu se plânge ca-i lipsesc. Nu se împrumuta decât în cazuri extreme si niciodata de la o femeie. Nu comenteaza în fata unor terte persoane gesturile si vorbele sotiei sau ale copiilor sai si nu-i cearta în fata strainilor. Nu-si dezvaluie secretele sau dificultatile familiale. Îsi stapâneste pasiunile, emotiile, sentimentele, pentru ca ramâne stapân pe el oricare ar fi împrejurarile, chiar si atunci când este într-o situatie disperata. Dovedeste politete întotdeauna. Se straduieste (si reuseste) sa aplice înteleptul principiu englezesc, dupa care nu se acorda niciunui lucru mai multa importanta decât are. Fata de toata lumea, superiori sau inferiori în ierarhia profesionala sau sociala, dovedeste aceeasi politete, se straduieste sa nu supere pe nimeni si sa-i faca pe cei din jur sa se simta bine. Oricine stie ca un om de societate agreabil este întâmpinat de cei din jur cu mai multa bucurie decât un necioplit; ca o persoana zâmbitoare este acceptata mai usor în societate decât un om posomorât; ca un personaj îngrijit inspira mai multa încredere decât un boem.”

“Printre noii îmbogatiti este foarte raspândita parerea ca bunurile lor înlocuiesc politetea si cultura, ca poti foarte bine sa traiesti si fara ele. Un om bine crescut ramâne un om bine crescut, fie ca situatia sa materiala e înfloritoare sau nu si oricare ar fi mediul în care este silit sa traiasca. Indulgenta fata de micile slabiciuni omenesti, la care este expus oricine, respectul pentru modul de viata al fiecaruia, convingerea ca totul este relativ sunt adevaruri valabile peste tot, atât printre milionari, cât si în rândul oamenilor obisnuiti !”, precizeaza d-na Aurelia Marinescu, autoarea Codului.

Tot A..M. ne mai sfatuieste “Sa nu ne facem un obicei din a alerga mereu pentru ca suntem in intarziere sau sa mergem garboviti si incruntati pentru ca avem necazuri. Ii vom stresa pe cei din jur si le vom deveni nesuferiti. Noi insine vom constata ca ne-am schimbat firea, si nu in bine. Nu este greu sa ne controlam. Ne sculam mai devreme cu o jumatate de ora, ne facem un program ce poate fi respectat, iar grijile le lasam acasa, macar pentru a nu fi compatimiti. Merita!”

Dar pe strada, prin oras sau sat, ori acasa sau in vizita, cum trebuie sa ne comportam?

– Domnul care intalneste o persoana feminina cunoscuta inceteaza sa mai fumeze si isi scoate mana din buzunar.

– Nici sa-ti pui mainile in sold ca o precupeata nu este un semn de buna educatie, chiar daca esti foarte suparat.

– Cand tusesti sau casti, pui mana la gura; fiecare stie acest lucru, dar din nefericire nu toata lumea o face!

– La intrarea in mijloacele de transport in comun, intai sunt lasati sa iasa afara cei care coboara, dupa care vor intra ceilalti pasageri.
Daca o doamna este insotita de un barbat, acesta ii va cumpara biletul si ii va oferi locul de langa geam. Daca exista doar un singur loc liber, el va fi oferit doamnei, iar domnul va ramane langa ea in picioare. Niciodata nu o va parasi, grabindu-se sa prinda un loc liber cand se iveste ocazia.

– A nu raspunde la gestul celui care intinde mana este in sine o ofensa, chiar mai grava decat cea de a nu saluta.
– Intotdeauna, salutul trebuie insotit de un zambet. Cand salutam trebuie sa-l privim in ochi pe cel salutat, nu salutam o persoana stand cu spatele catre persoana respectiva sau privind spre cer sau pamant.
– Nu se apeleaza oamenii la telefon inainte de 10 dimineata, intre orele 13- 17 si dupa ora 21, cu exceptia celor apropiati, carora le stiti programul.
– Daca un cadou nu ne place, ne vom ascunde nemultumirea. Ambalajul unui dar este foarte important.
– Pretul de pe cadouri va fi inlaturat cu grija. Exceptie fac discurile si cartile, de pe acestea pretul nu se sterge. Cartea nu se atinge!
– Florile se ofera fara ambalajul in care le-am cumparat, chiar daca este foarte frumos.
– Barbatul va merge intotdeauna la marginea dinspre strada a trotuarului, in momentul in care merge alaturi de o femeie sau mai multe femei. Daca sunt doi barbati si o femeie, atunci aceasta va sta la mijloc.
-Plasele din plastic pot fi folosite numai pentru cumparaturi. Indiferent ca mergi la sala, la serviciu sau în orice alt loc, nu folosi plase din plastic, pentru ca nu este deloc elegant potrivit adevarul.ro
-Fa-ti o rutina din a bate la usa camerei copilului înainte de a intra. Cu timpul, copilul va face acelasi lucru atunci când vine în dormitorul parintilor.

-Numarul maxim de accesorii nu trebuie sa depaseasca 13!
O bratara poate fi purtata peste manusi, dar nu si un inel. Cu cât ora este mai înaintata, cu atât numarul accesoriilor poate fi mai mare. Totusi, aminteste-ti ca nu mai mult de 13 accesorii.

– Intotdeauna cel care merge il saluta pe cel care sta pe loc, iar cel care se afla intr-o masina pe cel care este pieton, dar intotdeauna, nu trebuie sa ne sfiim sa salutam primii, chiar daca regula cere sa fim salutati. A saluta este o dovada de politete. A astepta sa fii salutat este o dovada de impolitete.

– Prima regula: tutuirea nu se face decat cand esti sigur ca este binevenita. A doua: tutuirea se face de catre cel mai in varsta, de catre superior si de catre doamna – domnului. La varste apropiate, la cei din medii sociale asemanatoare cu acelasi grad de cultura este chiar ridicol sa spunem mereu “dumneavoastra”.

– De asemenea, in societate, nu canti, nu fluieri, nu fredonezi o melodie, chiar daca esti inzestrat cu o voce fermecatoare. Oricat de serioasa ar fi o discutie, trebuie sa-i acordam interlocutorului nostru un suras amical.

– Cand iesim din casa, este obligatoriu sa avem un aspect ingrijit. Sa fim curati, pieptanati si imbracati decent. Nu este permisa nici- o exceptie de la aceasta regula, chiar daca ne ducem doar pana la paine.

– Este elegant sa te prezinti singur într-un cerc mai larg de oameni, daca nu are cine sa te prezinte.

– Baietii si barbatii trebuie sa îsi scoata caciula când saluta o femeie si tot ei trebuie sa salute primii persoanele de sex opus.

– În spatiul public, dar si acasa la cineva, se întreaba întotdeauna unde este “toaleta”, nu unde este “baia”!

– Fiti punctuali când sunteti chemati la o anumita ora în vizita.

– Alegeti o tinuta care sa arate respect de sine si respect fata de gazde.

– Aduceti gazdei un dar, cât de simplu, mai ales daca mergeti prima data în vizita la ea acasa. Un buchet de flori, o sticla de vin sau dulciuri si fructe sunt printre darurile uzuale.

– Barbatul este prezentat femeii, iar cei mai tineri celor în vârsta, pentru a respecta codul bunelor maniere.

– Participati la discutie si nu lasati conversatia sa se întrerupa. Tacerea poate fi interpretata drept plictiseala sau ostilitate.

-Femeile se asaza primele la masa, apoi barbatii, iar când o femeie se ridica, barbatii prezenti trebuie sa se ridice si ei în semn de respect.

– Nu se tin coatele pe masa ci se adopta o pozitie cât mai decenta.

– Nu se sufla în ciorba sau în ceai. Se asteapta pâna se raceste mâncarea si se serveste.

– Nu se vorbeste si nu se mesteca mâncarea cu gura deschisa.

– Friptura se taie bucata cu bucata, pe masura ce se servete, iar furculita se tine în stânga si cutitul în dreapta.

Cum se ofera si cum se primesc darurile?
– Cadourile se ofera într- un ambalaj curat si bine împaturit.

– Preturile de pe cadouri se sterge cu grija sau se înlatura, fara a se rupe complet eticheta. Doar cartile pot fi oferite cu pretul la vedere.

– Florile nu se ofera în ambalajul de celofan în care le pune florareasa. Este mult mai eleganta o simpla funda care leaga coditele.

– Femeia care primeste flori trebuie sa le puna imediat în vaza ca semn de apreciere.

– Cel care primeste un cadou trebuie sa îl desfaca în fata musafirilor si sa îsi exprime încântarea si multumirea, chiar daca nu este pe gustul lui.
Dar, trebuie s-o spunem ca, in societatea moderna, titlurile de politete ne pun de multe ori în încurcatura. Putem face gafe atunci când nu ne adresam corect. În cartea “Codul bunelor maniere astazi“, Aurelia Marinescu ne învata cum sa facem diferenta dintre respect si servilism.
Asupra acestei teme poate ca vom reveni cu o alta ocazie. Acum vom vorbi doar despre acele gesturi care frizeaza absurdul si pe care le vom dezvolta întocmai. Încep printr- un mic tabiet cotidian preluat se pare de la germani: punctualitatea. În toate epocile, punctualitatea a jucat un rol semnificativ, fie în directia respectarii, fie în cea a nerespectarii ei.

Bucuria de a fi punctual a cunoscut o etapa frenetica în lumea moderna. Este apreciata în cel mai înalt grad, dar… surpriza! Nu peste tot. Dau doar un exemplu: atunci când esti nevoit sa faci o vizita, codul bunelor maniere recomanda de obicei sa nu fii perfect punctual. Poate si din pricina ca o gazda are nevoie de o mica marja de timp pentru a fi gata. Cel putin la noi în tara lucrul acesta este frecvent. Daca ajungi la fix, poti avea neplacuta surpriza de a sosi într-un moment nepotrivit. Pentru cine considera ca punctualitatea este de nepretuit în orice situatie îi recomandam o astfel de întâmplare. Poate stânjeneala îi va deturna mica manie în alta parte.

O alta manie minunata a zilelor noastre este aceea de a da sfaturi.
În orice împrejurare, oricui, oricând, sfaturile zboara din mintile noastre binecuvântate sporind cantitatea de poluare fonica. Îmi face mare placere sa observ cât de mult se bucura oamenii atunci când dau sfaturi. Ai spune ca în sfârsit îsi gasesc si ei rostul pe lume. Sa trecem cu vederea faptul ca majoritatea sunt banale, minore sau, din contra, imposibil de îndeplinit. Asta nu conteaza prea mult, în definitiv este momentul lor de glorie. Tacerea de aur a fost uitata în favoarea cuvintelor de fum, dar, ce sa-i faci, asa sunt oamenii! În astfel de situatii, trebuie sa ne luam inima în dinti si sa trecem mai departe, în mod politicos. Bineînteles, cine nu-i stie pe acei oameni agasanti pâna la durere, care întreaba de fiecare data ce s-a ales de sfatul lor? Drept solutie extrema recomand folosirea cuvântului: praful. Este eficient în multe rânduri, dar repet, este o solutie extrema.

Închei totusi, cu splendida manie a întrebarilor politicoase.
Stim ca, pentru a putea purta o conversatie, mai ales în societate, trebuie sa cunoastem întrebarile permise si cele interzise. Ati fost vreodata în situatia în care sa vi se puna zece întrebari permise consecutiv? Câta politete! Eu m-am gasit de câteva ori si trebuie sa recunosc ca ai nevoie de o rabdare de fier. De regula, acest lucru nu ti se întâmpla într-o companie de bun-simt. Ti se întâmpla însa atunci când te întâlnesti cu noul tau administrator, atunci când ai prea multi bani pe card sau pur si simplu dai peste o femeie în vârsta nespus de amabila (a se citi curioasa!).

Solutia: rugaciune, rabdare, smerenie. Repetati-le des, amintiti-va de Dumnezeu si mergeti înainte. Nu uitati, nu trebuie sa fii maniaco-depresiv pentru a avea manii! Toti avem una sau mai multe manii prin care îi chinuim pe cei din jur si partea cea mai rea este ca nu ne dam seama. Întrebati-i pe cei apropiati si încercati sa le corectati pentru ca nu exista alte leacuri în afara celor mentionate anterior. Daca vreti sa începeti cu cel mai eficient, luati smerenia! Întrebati înainte de a fi prea târziu… nu va suna familiar refrenul: “eu asa sunt“?

Astazi, a prezenta o diploma fara a face dovada cunostintelor tale într-un anumit domeniu nu îti asigura un loc în societate sau o slujba. Ideal este sa existe o concordanta deplina între titlu si ceea ce stii sa faci, altfel esti un impostor!”, noteaza in bogatul sau volum, autoarea cartii. De câtiva ani, aparitia unor titluri, manager, boss, patron, ne bulverseeaza si mai mult atunci când trebuie sa ne adresam. În niciun caz nu trebuie sa spunem nici “Patroane”, nici “Domnule patron” si nici “Boss” sau “Sefu’!”. Este de bun simt sa ne adresam cu numele de familie al acestuia. Sau, daca nu-l stim, pur si simplu cu: domnule.

Cum evitam gafele?
Ca sa evitam orice gafa, trebuie sa tinem ca numele este numele este mai important decât titlul si ca a uita numele interlocutorului nostru este o mare gafa. “Daca atribuim acestuia alt nume, neglijenta noastra e de neiertat. Iesim din aceasta situatie, adresându-ne simplu “Domnule draga” sau “Stimata doamna”. O alta situatie este aceea în care nu stim numele persoanei, dar stim ce profesie are. În acest caz, vom spune: “Buna ziua, domnule profesor”, “Voi urma sfaturile dumneavoastra, domnule doctor” sau “Proiectul dumneavoastra este foarte interesant, domnule inginer”, se arata în Codul bunelor maniere astazi. Atunci când suntem subalterni, titlul este absolut obligatoriu. Pacientul va spune: “domnule doctor” si nu “domnule Vasilescu”, elevul sau parintele va spune “domnule director” si nu “domnule Ionescu”.

Un semn de politete este sa mai adaugam ceva dupa raspunsul monosilabic “da”, “nu”, “multumesc”. Spunem: “Nu, domnule”, “Da, doamna”, “Da, mama” sau “Multumesc, Ana”.

De asemenea, nu este recomandabil sa vorbim la persoana a treia. De exemplu “Domnul mai doreste ceva?”. Este o formula rezervata personalului de serviciu si nu gazdei. În familie, nu trebuie sa acordam celor apropiati titlurile pe care le au. Este hilar ca stapâna casei sa-i spuna femeii de serviciu “Ai grija sa aranjezi camera profesorului” când profesorul este chiar sotul ei!

La cealalta extrema se plaseaza cei care nu sunt politicosi cu subalternii. Auzim des: “Vasilescule, da-mi dosarul ala!”. Se va spune: “Domnule Vasilescu, da-mi, te rog, dosarul acela”. Orice om are dreptul sa fie numit “domn” si folosirea acestui apelativ este în primul rând un semn al educatiei dumneavoastra.

Dar despre toate aceste reguli ar mai fi si sunt multe, multe de spus si comentat! Bunaoara, când, cui, cât dam bacsis? Codul bunelor maniere ne ofera, concis, raspunsul: “A da bacsisuri exorbitante nu constituie o dovada de generozitate“.

Totusi, primul lucru pe care trebuie sa-l avem în vedere sunt obiceiurile tarii în care ne aflam, obiceiuri despre care trebuie sa ne informam în prealabil.

“Fiecare tara are obiceiurile ei, pe care e bine sa le cunoastem când facem o calatorie. În Europa se aud proteste tot mai numeroase împotriva bacsisului. Se recomanda solutia «serviciilor incluse». La hoteluri, la restaurante, în turism, se precizeaza de cele mai multe ori ca în nota de plata s-a trecut tot ce datoreaza clientul. Se întelege ca e vorba de un acord între patron si salariatii sai. Singura noastra obligatie, în toate tarile în care stim ca exista acest obicei, este de a întreba daca serviciul este inclus sau nu. Dar si în aceste cazuri se recomanda sa lasam chelnerului, de exemplu, maruntisul ramas dupa achitarea consumatiei. De altfel, personalul din domeniile amintite prefera sa primeasca acesti bani direct de la client. Sunt bani cinstiti, obtinuti prin efectuarea unor munci nu întotdeauna usoare, si nu constituie o pomana din partea noastra. A nu-i da înseamna a-l lipsi pe cel care te serveste de salariul cuvenit daca serviciile nu sunt incluse”, se arata în volumul nu odata citat…

“Codul bunelor maniere” are, din cate probabil se cunoaste, o istorie veche si s-a perfectionat de-a lungul anilor si chiar secolelor. Toata lumea trebuie, cred eu, sa stie regulile de baza, fie ca le si aplica sau nu. Cine le cunoaste arata în aceeasi masura respect fata de sine si fata de ceilalti. Felul în care ne comportam si interactionam cu cei din jur ne reprezinta si pot spune foarte multe lucruri despre nivelul de educatie al fiecaruia.

Asadar, comportati-va si actionati ca atare!

Marc Ciubotaru

Comments

comments

7 Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Read more:
E oficial! Bacșișul se va impozita cu 16%

Gata fraților. Gata cu bacșișul dat/ primit pe sub mână. De la data de 1 mai, acesta va fi impozitat...

Banana ucigașă

Am promis că voi povesti cum m-am dat eu cu banana. Acum vreo câțiva ani, am fost la mare. Și...

Am făcut baie cu-n Sony Xperia Z

Am făcut baie cu un Xperia Z inteligent, deoarece l-am avut în teste o săptămână. Așa inteligent era încât în...

Close