DESPRE CRACIUN SI TRADITIONALELE BUCATE

Iata, ne mai despart doar cateva zeci de ore de Craciunul 2017! Ca de fiecare data, in intampinarea acestuia, cei mai multi dintre noi se afla acum cu pregatirile aproape de final. Peste tot, Mosul este asteptat asa cum se cuvine, dupa datina strabuna.

Crăciunul, reprezintă pentru poporul român (în special cel Creștin Ortodox) un prilej de mare bucurie. După postul Crăciunului, perioadă de înfrânare atât trupească cât și spirituală, dezlegarea la mâncarea de dulce aduce după sine numeroase obiceiuri și un potpuriu de preparate din carne de porc și dulciuri de sărbătoare. Tăierea porcului se face,cum cred ca se stie, în ziua de Ignat. Din carne de porc, pentru praznicul Crăciunului, se prepară slănină, tochitură, salată de boeuf, cârnați, lebăr, caltaboși, tobă, sarmale, piftie, jambon, pastramă, dar și jumări și pomana porcului care sunt primele preparate consumate dupa taierea porcului. Dulciurile care sfârșesc masa de sărbătoare, sau cu care sunt omeniți oaspeții care calcă pragul casei și colindătorii, sunt: cozonacul, plăcinta și lipiile. Toate aceste preparate prezintă diversificări în funcție de zona etnografică și sunt însoțite de băuturi specifice fiecărei zone: țuică, palincă, diverse vinuri si chiar suc sau bere.


Masa de Crăciun este masa principală tradițională din Ajunul Crăciunului sau din ziua de Crăciun. Tradițiile privind masa de Crăciun variază de la țară la țară de-a lungul globului pământesc, reflectând cultura țării în care este celebrată.

În multe țări preparatele din curcan sunt nelipsite de pe masa de Crăciun, în altele (Rusia, România, Republica Moldova etc.) cele din carne de porc, pește (Polonia), iepure sau gâsca cu mere (Rusia). Mesele de Crăciun se aştern în funcţie de specificul şi influenţele fiecărei zone. În Dobrogea, peştele nu poate să lipsească. Ciorbele pescărești, saramura de crap, peștele la proțap sau știucă umplută sunt doar o parte dintre preparatele ușoare care pot fi gătite de Crăciun. Plăcintele dobrogene dulci sau sărate sunt și ele la fel de populare. Specifice mai sunt și plăcintele cu brânză și verdeață, numite și cherdele, care se prepară în localitățile cu populație preponderent aromână. În vest, localnicii din Bihor abia aşteaptă să guste din torosul de Crăciun. Este o mâncare cu influenţe din bucătăria maghiară. Varză călită şi carne proaspătă de porc. Acestea sunt ingredientele principale folosite pentru prepararea torosului. Mâncarea este uşor de gătit, motiv pentru care gospodinele o preferă pentru masa de Crăciun din Ajun. Torosul se prepară la ceaun, iar peste primul strat de varză se pune carne, condimentată cu piper şi sare. Aceasta este acoperită cu restul de varză, se adaugă apă sau vin alb şi se lasă la fiert în jur de o oră şi jumătate. Preparatul rezultat este un adevărat răsfăţ culinar, motiv pentru care a intrat şi în meniurile hotelurilor din staţiunile termale de lângă Oradea.De Crăciun, în gospodăriile care respectă cu sfinţenie tradiţiile culinare străvechi nu lipseşte de pe masa de sărbători ciorba de perişoare, care aici este cunoscută sub denumirea de zamă limpede de perişoare. Pe lângă friptura de porc, care este servită nu cu garnitură de cartofi, ci cu spanac şi sos de măcriş se mai adaugă şi sarmalele. Aici, în Ardeal, în fiecare casă sarmalele au o reţetă specifică şi un gust diferit, în funcţie de cămara fiecărei gospodine. La desert, prăjitură cu mere nu poate lipsi sau, în unele zone, mălaiul dulce cu iaurt. De băut, bineînţeles pălincă este la loc de cinste, dar şi vinul de casă.

În Moldova și Bucovina, oamenii postesc până de Crăciun, iar bucatele tradiționale așteaptă în bucătării neatinse. Aşa, oamenii au poftă şi mai mare de sarmale, cozonac cu nucă și răcituri. Toate sfințite în noapte de ajun de preot.Nașterea Domnului Iisus Hristos este sărbătorită în zilele de 25, 26 și 27 decembrie, iar seara de 24 decembrie este cunoscută și sub denumirea de Ajunul Crăciunului. Sărbătoarea Crăciunului datează încă din secolul al IV-lea, când Biserica Creștină a stabilit această dată nu întâmplător, ci pentru a concura cu nașterea zeului Soare din tradițiile păgâne. Mulți istorici ai religiei sunt însă de părere că Nașterea Domnului ar fi avut loc spre sfârșitul iernii. De altfel, există unele discrepanțe între datele la care se sărbătorește Crăciunul: creştinii ortodocşi de rit vechi îl sărbătoresc pe 7 ianuarie, după calendarul iulian, care este decalat cu 13 zile față de cel oficial.

Din cate bine se stie, pe langa traditionalele bucate culinare, obiceiuri si colinde, de Craciun, mai tot romanul, prefera sa petreaca toate cele trei zile in mijlocul familiei, alaturi de cei dragi. Profit de acest prilej sa urez si eu acum – UN CRACIUN SENIN, LINISTE SI SANATATE, CU SPERANTA DE MAI BINE! Tuturor, LA MULTI ANI!

Marc Ciubotaru

Comments

comments

2 Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Read more:
Gagici în ploaie

Cum vremea a tot fost ploioasă, presupun că toată lumea a fost bonţonită zilele astea. Chiar şi eu, stând în...

Torbe – soy un rumano en Madrid

Torbe, un cântăreț spaniol, specializat în parodii, a scos un videoclip defăimător la adresa românilor, numit Soy un rumano en...

MOSTRA DE INCOMPETENTA SI DILETANTISM!…

  Cu ceva zile- n urma, ministrul sporturilor si tineretului, Ioana Bran, a prezentat (si) in fata ziaristilor un asa...

Close