Despre Dumnezeu si ipocrizia unora

Sunt crestin si cred in Dumnezeu. Botezat de mic, nu am facut scandal ca m-au botezat ai mei, ca nu m-au intrebat daca vreau sa ma botez. Nu am fost crescut cu dusul duminica de duminica la biserica, impopotonat in “hainele de sarbatoare”, cu pupatul tuturor icoanelor, cu statul la cozi de 2 zile ca sa ajungem sa pupam moaste.

Cred in Dumnezeu, dar nu incerc sa-i conving pe altii ca sunt prosti ca nu cred. Injur, beau, regulez, mint, am jdemii de vicii care contravin credintei ortodoxe. In plus, biserica ortodoxa a deviat extrem de mult de la ceea ce inseamna credinta si acum e o mafie ahtiata dupa bani. Nu dau bani la popa, la cutia milei. Dumnezeu nu-ti cere bani, vii in casa Lui si aprinzi una sau cate lumanari vrei. Aia e important. Si sa mai vii din cand in cand, dar nu numai cand vrei sa castigi la loto sau cand dai de greu, sa te rogi. Sa te reculegi. Ca Dumnezeu nu e o masinarie unde bagi banul (sau lumanarea in cazul meu) si pac, iti indeplineste orice dorinta.

Nu-mi place insa cand ateii care o dau inainte cu “noi nu credem in prieteni invizibili” si “esti prost sa crezi in Dumnezeu“. Eu nu-i consideri prosti. Sunt nascuti liberi sa facace vrea. Sa creada, sa nu creada, fiecare cum prefera.

Dar nu-mi place ipocrizia. Nu crezi in Dumnezeu, dar daca nu primesti liber de Craciun, Paste sau alte sarbatori crestine, sari de cur in sus. Pai stai ma, daca nu crezi, de ce vrei liber? Ca sa ce? Sa inrosesti oua, sa faci curat, sa una, sa alta? Pentru ce, ca doar nu trebuie sa te pregatesti cu NIMIC pentru o sarbatoare pe care nu ar trebui s-o tii. Ca si cum eu nu serbez Hanuka sau alte sarbatori ale altor religii.

Am vazut cazuri in care o familie de atei a facut scandal monstru ca ei n-au primit liber de Craciun de la munca. Ca au fost marginalizati. Ca i-a muncit patronul fara a le oferi liberul de sarbatori. Pai ce sarbatoare “sarbatoreau” ei de Craciun? Ca-n niciun caz Nasterea Domnului. Sau au mers asa cu “pe 25 decembrie vine Mos Craciun, ne dam cadouri, bem, phootem si ne simtem bine“?

Repet, cred ca lumea (tinerii) nu fug de religie din cauza ca nu (mai) cred in Dumnezeu sau intr-o entitate superioara, ci din cauza biseicii ortodoxe care a devenit un non-sens. Nu cred ca inalt preafericitul (sanchi, nu L-a vazut ala pe Dumnezeu nici in icoane) crede in existenta unei entitati creatoare, careia noi ii spunem Dumnezeu.

Si cand aud ce taxe le precepe preotilor care practica meseria deoarece AU CHEMARE catre Dumnezeu, ma apuca nebuniile. Astia mari au chemare catre bani, si le mai percep astora mici fel de fel de taxe. Vazusem un caz in care un popa din sat, din salariul lui de mizerie ajuta familiile nevoiase ale satului. Pana a murit. N-au avut urmasii sa-l ingroape si au cerut ajutorul mitropoliei.
– Nu avem bani sa il ingropam nici noi. Ce-a facut cu salariile?
– Pai, taxe, impozile la stat si la biserica, plus a ajutat sarmanii satului.
– Nu-i vina noastra ca nu a fost un bun manager!

Si evident, cand vezi asa ceva, sa mai crezi ce-ti zic astia? Ca exista un Dumnezeu care e mare, bun si vom fi fericiti in lumea ailalta?

Chestia e sa treci peste “oamenii Domnului” si sa vezi dincolo de aceste aparente. Eu asta am facut. Pentru mine Dumnezeu e Iisus. Ala de s-a lasat omorat pentru credinta lui. Ala care ne zicea ca e bine sa iubim, nu sa uram. Nu zic de minunile pe care le-a facut. Cu o paine si-un peste a hranit nu stiu cati cetateni, cum l-a inviat pe Lazar, cum i-a vindecat pe orbi. Le-o fi facut, nu stiu.
Ideea e ca propavaduia doar ce este bine, nu iubea aurul si ducea o viata modesta. Si mai cred ca mai exista si ta-su, Dumnezeu al mare, Barbosul sau cum vreti voi. Insa nu-L vad intr-o forma de mos cu barba. Ci ca pe o forma de energie. 

Ma rog, am sarit dintr-o idee in alta in acest articol, dar cel putin mi-am zis ce-am avut pe suflet. Ca nu ma duc la popa sa ma spovedesc. Sa stea el in genunchi, pe mine nu ma mai tin suruburile. Pe mine ma vede popa la biserica rar si stie ca nu ma duc cu acatiste, nu cotizez la cutia milei.
Mi se rupe de parerea popii.

Stiu ca Dumnezeu ma vede tot timpul, si cand fac ceva bun si cand fac ceva rau. Si ma iubeste asa cum sunt. Si ma va judeca dupa cele facute, spuse si gandite. El, nu popa.

Comments

comments

4 Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Read more:
Sex în trei

Salut,Numele meu este Diana, suntem vecini de...oras. Eu stau intr-o garsoniera cu o buna prietena. Avem 24 de ani amandoua,...

Beat fiind, pe blog cutreieram

Cum ar fi să te-apuci de scris pe blog, la rece, la botul calului despre ceva? Asta mai ales când...

Cauciucul ucigaș!

Când credeam că doar mintea mea poate să scornească cele mai macabre și aiurea idei de film, apare câte un...

Close