EXPRESII ROMANESTI!

-Ce treaba are Sulla cu prefectura :

De unde vine si ce înseamna de fapt?
Originea multor dintre ele s-a pierdut. Chiar multi dintre cei care abuzeaza de ele în fiecare zi ,nu prea au nici cea mai vaga idee de unde au pornit!Revenind însa la expresia de mai sus, lucrurile sunt un pic mai clare când vine vorba de destinul Limbii româna,ce este încarcata de expresii, care mai de care mai ghidu?e. Printre ele, se numara,nu?, si ”ce are Sulla, cu prefectura”. Unii spun ”ce treaba are Sulla cu prefectura”, dar mesajul este acelasi si îsi are bazele în cultura romana.
Dintre expresiile si zicalele pe care le folosim în fiecare zi, semnificatia sau sensul lui Sulla si, implicit, de legatura sa cu prefectura. Conform Wikipedia, „Lucius Cornelius Sulla Felix (138 î.Hr.–78 î.Hr.) a fost un general si om politic roman, care, ca dictator, prin încercarile lui de a constitui o forma noua de stat, a contribuit de fapt la destramarea Republicii Romane.Printre altele,trebuie stiut ca acest Cornelius Sulla a fost subiectul unei rascoale din partea senatorilor romani, în ultima perioada a vietii sale. Problemele au plecat de la o serie importanta de greseli cu repercusiuni grave realizate de omul politic al vremii.În final, fundamentul expresiei ”ce treaba are Sulla cu prefectura” consta în functia pe care, dupa numeroase, eforturi, a ajuns sa o ocupe fostul general roman. Printr-un abuz de putere, Sulla s-a autointitulat dictator peste întreaga Roma iar oamenii ,nemultumi de numirea sa în functie, au strigat în numeroase contexte: ”Ce are Sulla cu Prefectura.”!! Acum ati aflat!….

Alte expresii românesti,dar si originile lor:

-Cât de sus e al 7-lea cer, care e piatra de încercare si unde a fost codrul Vlasiei?/- S-a dus pe apa sâmbetei .Apa sâmbetei era, într-o veche credinta, un râu care se varsa în Infern, deci tot ce cadea în acea apa nu se mai putea gasi.Clar,da?…

– Banul n-are miros:
Împaratul Vespasian i-a urmat lui Nero si a gasit visteria goala. El a pus multe dari, chiar si pe closete. De atunci, closetele se numesc si vespasiene. Într-o zi, fiul sau Titus (viitor împarat) i-a spus ca poporul râde si îl bârfeste pentru ca a scos bani din o sursa mirositoare. Vespasian i-a pus sub nas fiului sau o moneda si i-a spus: „Uite, banu n-are miros”.

– Îi face capul calendar:
Este o expresie veche si a pornit de la faptul ca, demult, în calendare apareau multe cifre, date astronomice, istorice, geografice care nu puteau fi tinute usor minte.

– Nici în clin, nici în mâneca:
Stim ca mâneca este partea hainei care acopera bratul, iar un clin este o fâsie oarecare de material. Nu este nici o legatura între acesti termeni si expresia româneasca „a nu avea nici în clin, nici în mâneca cu ceva sau cu cineva“. Expresia este veche si se trage din Transilvania. Acolo, taranii spun „în mânec” când urca cu carul un deal si „în clin”, când coboara la vale. Când caruta si carutasul stau pe loc, va fi nici în clin, nici în mânec. Expresia a patruns în toate regiunile tarii si s-a pastrat pâna azi nu cu sensul primar ci asa cum am spus sa nu ai de-a face cu ceva sau cu cineva în nicio împrejurare.

– Ma aflu în al 7-lea sau al 9-lea cer:
Expresia e bazata pe credinta celor vechi ca cerul este alcatuit din mai multe bolte. În boltele de sus, ajungeau cei fericiti, asa ca expresia înseamna ca te afli in culmea fericirii, desfatarii si bucuriei.

– In vino veritas – în vin este adevarul:
Expresie veche de peste 2000 de ani, este atribuita poetului grec Alceu, care a trait cu 6 secole înainte de Hristos. Pe vremea lui, celor banuiti de fapte rele li se dadea sa bea vinuri tari pentru a spune adevarul. Omul la bautura devine vorbaret si atunci dezvaluie taine pe care le-ar ascunde daca ar fi treaz.

-Munca de Sisif:
Sisif a fost un rege legendar, pe care Zeus l-a osândit pentru nesupunere sa urce un deal din infern ducând în spinare o stânca uriasa. Dar cum ajungea în vârf, stânca aluneca si Sisif trebuia sa o ia de la început. Expresia se refera la o stradanie istovitoare si inutila, un efort spre un obiectiv imposibil de atins.

-Piatra de încercare:
Este o piatra foarte dura de culoare neagra. Piatra este folosita de bijutieri pentru a verifica daca o bijuterie este din aur si din ce fel de aur. Bijutierul freaca obiectul pe piatra neagra, si pe fâsia subtire de metal ramasa pe piatra se toarna apa tare (acid nitric). Daca metalul nu este aur, urma dispare, daca este aur, culoarea capatata de urma galbena indica felul si caratele aurului. Expresia „piatra de încercare” se foloseste când este vorba de o proba foarte grea pe care cineva trebuie sa o treaca.

– Codrul Vlasiei:
Se întindea din nordul Bucurestilor pâna la Cernica, Snagov, chiar aproape de Ploiesti. A trece prin aceasta padure era un act de mare curaj pentru ca tâlhariile acolo se tineau lant. Vorba „ca-n codru Vlasiei” se aplica si azi celor care fura fara rusine din avutul public. Expresia mai înseamna un loc fara control, unde domneste jaful si frauda.

-Pielea ursului din padure:
Expresia provine dintr-o fabula de La Fontaine. Doi prieteni au vândut unui blanar blana ursului pe care îl vor vâna a doua zi. Pornesc ei la vânatoare, se întâlnesc cu ursul, dar, cuprinsi de groaza, unul se urca într-un copac iar celalalt face pe mortul. Ursul nu manânca stârvuri, si dupa ce l-a mirosit pe cel de jos a plecat. Prietenul din pom coboara si-l întreaba pe cel de jos ce i-a spus ursul la ureche. „Mi-a spus sa nu-i mai vând pielea pâna nu-l vânez”. Sau în alte fabule i-ar fi spus sa-si aleaga cu grija prietenii. Folosim expresia pentru a stabili ca numai ce este în mâna nu e minciuna, sau se mai foloseste atunci când un prieten ne dezamageste.

– Daca taceai, filozof ramâneai:

Iata ca eu n-am tacut si v-am spus toate acestea!Dar sa revenim iarasi la….maxime.
Maxima este extrasa din lucrarea „Mangâierile filozofiei” care apartine filozofului antic Boethius. Acesta se afla în închisoare pentru niste declaratii care n-au placut regelui. Maxima trebuie folosita cu discernamânt în împrejurarea când tacerea poate fi mai inteligenta decât cuvântul.

-Vorbe de claca:
Cu întelesul de „vorbe fara miez, de flecareala”. Expresia este legata de mica adunare de vecini de la sat, numita claca. Vecinii se adunau si ajutau la munca pe unul dintre ei. Acolo se spuneau tot felul de snoave, de ghicitori si de bârfe din sat.

Deocamdata propun sa ne oprim aici.Maine sau in alta zi ,sper sa aflam impreuna,tot pe cale virtuala, alte explicatii si origni ale diferitelor expresii romanesti,pe care multi dintre noi le folosesc fara a sti insa intr-o masura sau alta,adevarata lor origine.

Marc Ciubotaru

Comments

comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.