Indygen. Păi bine vere, unde pușca mea e cartela?

indygenMi-am luat cartelă Indygen. Sunt printre primii din trib. Și așa de bine primit am fost încât m-au sunat să mă întrebe de sănătate și dacă vreau ceva. Le-am zis că vreau moka. Cică se încearcă o rezolvare.

Hai să explic pe larg. Am avut 2 ani abonament la Orange. Abonament de 150 ron lunar. Că-mi luasem super-extra telefon, de dădusem pe el 14 milioane în 2010. Bani cu care mi-l luam la liber după 6 luni… Însă na, când vrei să fii primul cu iPhone, ți-l iei. În cazul de față, bătrânul HTC Desire HD. Pe care-l blestem zilnic că nu-i One X!

În cei 150 lei lunar aveam țâșpe minute și sms-uri, naiba știe, că nu le-am folosit niciodată. Și aveam nene 6 giga de net! De-mi trăgeam filme de pe torrente pe telefon când eram în creierii munților. Sau la pază-n aeroport.

Însă după 1 an și ceva de chin în care nu plăteam telefonul câte 2-3 luni, am reușit să închis porcăria. Și am abonament de 40 de lei. Pe care-l voi anula imediat cum voi avea bani să plătesc 2 luni. Da, 80 lei pe care momentan nu-i dețin.
Cât am fost la Ursici am urlat după net. Aflasem locurile în care trebuia să stau să am semnal. Ori sus pe deal, ori în cameră, dar culcat. Dacă stăteam în fund, dispărea semnalul. Ceva ca-n filme!

Aflasem de Indygen de la Răzvan. Dar nu i-am dat mare importanță la început.
– Altă cartelă. Nu-mi ajunge un abonament Vodafone și unul pe care nu-l plătesc la Orange? Ce fac mă cu 569 de numere?

Și când am ajuns sus pe dealuri mi-am adus aminte de oferta lor. 1,5 giga de net pe lună. Cu 38 de lei!

Imediat cum am ajuns acasă am dat comanda. A doua zi a venit curierul cu-n pachet. Și-mi vine băi frate un muțunache. Drăguțel, roșu, războinic, foarte tare. Însă unde pușca mea e cartela? Caut în cutie. Scot toate cartoanele. Nimic nene.
– Uite băi, ăștia îmi trimit un războinicul Roșu și cartelă din părți. Să vezi că noaptea muțunache ăsta prinde viață și dă ceva semnale de fum ca să vină porumbelul călător cu simu-n cioc!
Și cum stăteam și mă uitam ca prostea la figurină, observ că se bălăngăne ceva în el. Mă uite pe toate părțile, o avea naibii vreun buton, vreo trapă ascunsă, o fi cal troian, m-or năpădi furnicile de Pampas?!

Și observ că i se scoate cașketa băi fraților. Ș-acoloșa era cartela și încă două bilețele. Răvașe de bun venit în trib. Și tot atunci aflu și ce număr are cartela. Nu că scria pe ea, mi-am aruncat ochii pe cutie și scria exact pe capac. Și să vedeți număr nene. 0799.9XX.999! Număr de aur preferențial (să nu m-audă ăia cu Roșia Montană că vorbesc de aur. Nici verigheta n-o mai port la vedere să nu mă troznească vreun câine comunitar în moalele capului)!

Am 500 de puncte d-astea, indypoints le zice. Un punct e un minut în orice rețea națională, sau un sms în orice rețea națională. Sau 3 mega de net. Deci 500 de puncte egal 1,5 giga de net. Pe lună. Însă dacă ai un prieten din trib (alt ciumeg cu cartelă d-asta), puteți vorbi nelimitat. Atâta timp cât aveți cartelele active. Adică atâta vreme cât cartela o încarci lunar. Deci ai convorbiri și sms-uri în rețeaua Indygen GRATUIT! Și-ți rămâne și 1,5 giga de net.

Acum mă pot lăuda că am net oriunde. Deoarece Indygenul se folosește de rețeaua și echipamentele Vodafone. Oriunde are rețea Vodafonele, are și Indygenul. Și chiar scrie rețeaua indygenn pe telefon. Cel puțin în homescreen, în setări moleșcular zice Vodafone RO.

Altă fază mișto e asta cu chematul prietenilor. Adică tu bagi adresa de mail a prietenilor pe site, le faci chemare în trib. Și dacă se bagă careva de-și comandă cartelă, tu ai o lună gratis. Adică dacă își comandă 5 prieteni cartela, 5 luni tu o ai încărcată bine-merci.

Până acum nu-am nimic de reproșat. Și am doar un punct contra.
Cartela durează o lună. Trebuie să iei bon de reîncărcare de 38 de lei lunar (merg codurile de la Vodafone).

Nu există abonament. Cel puțin nu încă. Deși ar fi aceeași chestie. Tot lunar trebuie plătit. Însă la abonament dacă ai trecut de lună, timp de 2 săptămâni mai poți telefona, pe când la cartelă îți taie accesul mintenaș…

Și că vorbeam de ei, că m-au sunat. Chiar nu mă așteptam.
– Salut, sunt Alexandru de la Indygen! Bun venit în trib!

Cum eram adormit am zis un salut așa în dorul lelii și mă gândeam cine dracu are blogul indigen? Abia apoi m-am prins că-i vorba de cartelă.
Aștept mail de la ei. Căci le trimisesem mail imediat cum a ajuns cartela.

bg-featured

Comments

comments

4 Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.