INVITATIE LA DRUMETIE: PESTERA DE SMARALD!…

Este locul unic din judetul Valcea,unde puteti vedea maretia cerului si a pamantului!Asadar,daca in acest sfarsit de saptamana,sau cu alte ocazii,aveti de ales o drumetie de basm,va propun sa optati pentru acesta.Va veti afla pe una din cararile monahilor, un drum initiatic, ascuns de Muntii Capatânii si unde, de la un capat la altul, parca apele râului Cheia ridica spre nemurire psalmii ceresti.Trei manastiri, trei temple ale crestinatatii curbeaza timpul universal si aduc pelerinul într-o bucla superba: Saracinesti, Iezer si Pahomie, una mai aproape decât alta de cerul heruvimilor, sunt cele trei lacase de cult, ale acestui drum prin inima Capatânilor, sau Stâncosii Vâlcii.Drum de haiduci, drumul Gologotei, drumul care merge fie prin canioane, fie printr-o vale frumoasa, drum care o sa indrume pasii spre un loc de vis.Aici,in aceste locuri de o rara frumusete, pamântul frumos al Vâlcii, îsi deschide pântecul pentru a lasa privitorului diamantul sau smaraldul sa luminze sufletul, inima, sa picure din ceea ce zeii au creat ce e mai frumos în lume.

Într-un judet frumos, nu putea sa nu existe una din cele mai frumoase pesteri ale lumii – Pestera de Smarald sau Pestera Lacului Verde. Situata într-un canion spectaculos – Canionul Cheii.Aceasta fereastra spre o alta lume, una cosmica, de -a dreptul, este situata în peretele vestic al Muntelui Stogsoare, la o altitudine absoluta de circa 990 m si relativa de 140 m fata de talvegul vaii râului Cheia, în versantul stâng al Ogasului Ursului, un adevarat râu de grohotis.A fost explorata si cartata pentru prima data în anul 1978 de catre Cercul de Speologie “Niphargus” Râmnicu Vâlcea.
Pestera are o intrare relativ mare, de circa 6×4 m. Imediat dupa aceasta fereastra a timpului urmeaza doua galerii: prima, foarte îngusta, are numai 10 m lungime; cealalta este larga si înalta ca un palat extraterestru, cu podeaua dreapta, acoperita cu fragmente marunte în primii 15 m si cu blocuri mari de calcar în rest, prabusite peste vechi concretiuni.
Dupa 35 m galeria se ramifica. Cele doua ramificatii, dupa ce îmbratiseaza un imens pilier, se reîntâlnesc în Sala Mare. Ramificatia principala are o panta de 4 m, iar cea secundara este usor descendenta, neconcretionata si foarte larga (25 m).

Sala Mare (30x20x10 m) are podeaua accidentata din cauza numeroaselor blocuri prabusite. Din coltul sud-estic porneste o galerie, la început ascendenta, cu mult material clastic, care se ramifica dupa 20 m. În dreapta galeria se termina cu trei diverticule scurte.Minunea apare în galeria din stânga coboara la un lac de smarald, prins între peretii unei diaclaze, lat de 1 m, lung de 10 m si adânc pâna la 3 m. Prezenta lacului într-o pestera fosila suspendata în calcare puternic fisurate se explica prin impermealizarea putului galeriei cu argila de decalcifiere.Prin deschiderea unor fisuri, este posibil ca lacul sa se dreneze, ca si cel din Pestera Pagodelor. Nu necesita echipament special pentru vizitare, ci doar surse de iluminare.

Parerea mea-i ca,fie acum,in acest weekend,fie alta data, nu trebuie sa ratati acest lac cosmic, pus parca înca de dinainte de facerea lumii pamântene…
(sursa principala:portalul Râmnicu Vâlcea Week.)

Marc Ciubotaru

Comments

comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Read more:
Unde găsesc produse profesionale pentru hoteluri?

Prietenul meu din copilărie, Bogdan, vrea să-și deschidă o pensiune pe Valea Prahovei. Ca să-mi fac o idee cât mai...

Mașină în loc de tractor?

Marius mi-a dat de gândit pe tema asta. Zicea că i-ar trebui un tractor pentru la țară. Însă, există și...

Ne-am născut răi sau am devenit pe parcurs?

Am fost învățați de mici să iubim, nu să urâm. Mai cu "întoarce și celălalt obraz", mai cu zăhărelul, mai...

Close