Man of steel. Acest super-Superman

Am fost săptămâna trecută de-am văzut Man of steel. Mulțumesc pe această cale Mediapro Distribution. Aduc printre cele mai bune filme. Ca și acesta, plin de efecte speciale, de împușcături, de acțiune.
Ceva așa ca un fel de X-men a fost acțiunea. Doar era cu Superman ăsta.
Nu știam cine e flăcăul ăsta nou de a îndrăznit să preia frâiele de la regretatul Christopher Reeve.
Dar îmi place cum a ieșit. În plus, costumul este nou. Nu mai are cosmum zentai pe el, cu slipul peste, ci e un costum nou, meseriaș.
Și-am aflat că S ăla mare de pe piept, pe planeta lui de origine înseamnă Speranță.

Ceva ce n-am înțeles. aia era planeta Speranțiștilor? Ce sperau? Pentru că toți aveau S pe piept. A, m-am prins de ce toți sperau. Pentru că planeta lor era pe moarte. Și toți sperau că n-o să fie distrusă, sau n-or să moară… Genial regizorul. Abia acum m-am prins de unele chestii.

E, și cum planeta lor era pe moarte, părinții lui Kal-El, superman ăsta, îl aruncă în spațiu cu destinația Terra. Dar în același timp, înglobează în ADN-ul lui și codecul străbunilor. O carte virtuală cu toată cultura kriptoniană. Adică Superman ăsta nu era doar puternic ci și al naibii de deștept. Plus avea simțul umorului. Acum Seinfeld poate respira ușurat. Superman are simțul umorului.
Un film bun, pe care v-aș sfătui să nu-l pierdeți. Este una din cele mai așteptate apariții cinematografice din istorie.

Ceva ce nu m-a făcut deloc să râd a fost mârlănia semenilor noștri. După ce că a fost vizionare de presă și ca niciodată s-au servit băuturi și mâncare, unii s-au găsit mai cu moț decât să înfulece. S-au găsit să-și îndese geanta cu sucuri și mâncare. Camerele foto le țineau de gât cu tot cu obiective, iar în gențile aparatelor foto umpluseră de doze de suc și prăjiturele.

Am rămas blocat. Cum mama naibii să faci așa ceva mă animalule? După ce că vii moca la film, în loc să zici sărut mâna, tu după ce te îmbuibi ca un animal, mai și bagi în geantă? Hai, să fi luat un suc pentru la film, da. Dar nu să iei 7 doze de suc și 3 farfurii de prăjituri și fructe!

Chestia asta m-a scârbit. Însă am uitat de ei când s-a dat drumul la film. Inițial ne așezaserăm în ultimul rând. eu pe un scaun de stătea de obicei un paznic, iar Marius pe scări. după 5 minute de film vine paznicul să ne gonească, deoarece n-avem voie acolo. Biletele noastre erau pe rândul 2 nene. La Imax… Dar am văzut niște locuri libere fix în centrul sălii. Și acolo am stat 20 de minute, când a venit paznicul cu un cuplu de întârziați, că-s locurile lor.
Îmi cer scuze pentru faptul că m-am fâțâit și am perturbat filmul pentru cei prezenți din sală…
Însă mi-e ciudă că unii au avut locuri mai bune. Și-au stat în spate, nevăzuți de nimeni, în timp ce se îmbuibau cu sucurile și prăjiturile de la recepție…

Comments

comments