MANASTIRILE JUDETULUI NEAMT: SIHLA!
|De zile bune iarna s-a instalat treptat si peste Tinutul Neamtului. Stratul de zapada, pe alocuri sau pe varf de munte, este chiar destul de consistent. Aceasta insa nu-i impiedica pe turisti cat si pe cei in treacat sau mai stabili sa-si indrepte pasii, mai ales acum, la sfarsit de saptamana, spre aceste minunate plaiuri incarcate de istorie si legenda.
Frumustea locurilor, multitudinea cat si diversitatea manumentelor istorice si de cultura (despre care, nu odata am mai scris), dar mai ales salba manastirilor de cult ortodox ctitorite in ani pe aceste stravachi meleaguri atrag tot mai mult, ca un magnet, interesul multor vizitatori. Este si motivul, sau prilejul, pentru a oferi acum, pe pagina acstui blog, doar cateva detalii si repere orientative, folositoare, cred eu, in special acelor dintre dumneavoastra care se vor hatari, in acest sfarsit de Ianuarie sau in alta zi din an, sa va fie vizitatorii Neamtului.
Asa ca, la drum! Sa pornim de acesta data, cu tot frigul si zapada, spre Manastirea Sihla. Un lacas de cult poate mai putin cunoscut, dar cu o istorie straveche si co o asezare geografia deosebit de pitoreasca, atragatoare.
Manastirea, candva doar un schit, este situata in sud-estul Muntilor Stanisoarei, pe Obcina Sihlei, zona cunoscuta si sub denumirea de Muntii Sihlei.Ca sa ajungi aici trebuie sa alegi una din variantele-auto fie spre Manastirea Agapia-5 km,fie spre Manastirea Sihastria-3 km.Istoria Schitului Sihla, a sfintilor parinti si a ctitorilor a ramas necercetata si foarte saraca in date. O istorie a isihasmului din padurile Sihlei si chiar de la Schitul Sihla, datorita vietii tainice pe care o duceau vechii pustnici si monahi s-a dovedit a fi greu de realizat pana astazi.
In trecut, padurile seculare ale Sihlei erau foarte salbatice, pline de desisuri, greu accesibile si lipsite de orice prezenta omeneasca. Doar unii pustnici iubitori de liniste si salbaticiunile padurii se incumetau sa vietuiasca intr-o salbaticiune desavarsita, intr-un climat rece si neprimitor.De-a lungul timpului,numerosi sihastri raspanditi prin intinsele paduri dintre Manastirile Neamt, Secu, Sihastria, Agapia, ce duceau pana la Hangu, Durau, Ceahlau, teritoriu recunoscut ca fiind Athosul romanesc, au considerat padurile Sihlei ca fiind cea mai tare pustie!. Aici se incumetau sa se nevoiasca doar sihastrii ajunsi pe treptele cele mai inalte de pregatire isihastica, unii ramanand zeci de ani in taina desavarsita.
Prezenta pustnicilor la Sihla este situata pe la inceputul sec al XIII-lea, traditie transmisa prin viu grai de la vechii monahi. Prima mentionare scrisa apare intr-un zapis sarbesc din anul 1326, precum ca la Sihla exista o sihastrie apartinand de Biserica Alba de la Manastirea Neamt. La Sihla se afla un pustnic batran ce traia intr-un bordei sub stanca. Inaintea sa au fost alti doi pustnici de 91 si 100 de ani, pe care ii ingropase el. Dar inaintea acestora au mai fost inca alti pustnici batrani, existenta sihastrilor la Sihla ducandu-se astfel catre inceputul sec al XIII-lea.Domnitorul de atunci hotaraste ridicarea unei bisericute, din lemnul unui singur brad secular, unde batranul pustnic sa se roage pentru el. La 1604 Sihla este amintita in documentul numit Hotarnica domneasca, emis de domnitorul Ieremia Movila Voda, pentru fixarea hotarelor dintre Manastirile Secu si Agapia. In a doua jumatate a sec al XVII-lea si inceputul sec al XVIII-lea la Sihla a sihastrit circa 40 de ani, Sfanta Cuvioasa Teodora de la Sihla.
Actuala perioada de egumenie, inceputa la 15 mai 1990 reprezinta cea mai lunga perioada cu conducere stabila si cu cele mai mari transformari care au dus la o dezvoltare fara precedent a Schitului Sihla. Sub aspect constructiv si de inzestrare materiala schitul a fost rectitorit devenind o asezare monahala puternica si foarte frecventata de credinciosi sau pelerini din intreaga tara si strainatate.Schitul si-a marit obstea la 25 vietuitori in 2008, fiind cel mai mare numar din istoria schitului si care desfasoara zilnic, de aproape 20 de ani, un bogat program de slujbe similar celui de la Muntele Athos.
Anii, ca orisice in viata, au trecut. Cel mai mare eveniment al actualei perioade de egumenie il reprezinta canonizarea la 20 iunie 1992 a Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla. Slujba de praznuire din 7 august 1992 s-a savarsit in prezenta Prea Fericitului Daniel, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, pe atunci Mitropolit al Moldovei.
Cu prilejul praznuirii Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla din 7 august 2008, Schitul Sihla s-a bucurat de prima prezenta a IPS Teofan, Mitropolit al Moldovei. Cu acest preilej, IPS Teofan, avand metania din Schitul Crasna- Gorj, si-a purtat pasii prin locurile strabatute candva si de Sfantul Ioan cel Minunat Episcopul Kievului care s-a nevoit primii trei ani ca frate incepator, la acelasi Schit Crasna, apoi venind in Muntii Sihlei.In noiembrie 2011 Schitul Sihla a fost transformat in “Manastirea Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul”, asa cum este cunoscut. Acum nu va ramane decat sa va indreptati pasii spre aceste locuri,sa fiti oaspetii acestei Manastiri si s-o cunosteti nemijlocit.
Marc Ciubotaru