Misterul aurului

Am povestit mai demult despre locuri misterioase din România. Fără a se fi vrut o continuare directă a acelui articol, azi vă prezint Misterul aurului din Svinecea Mare.
La 1224 m deasupra nivelului mării, este cel mai înalt vârf din Munții Almajului (Caraș Severin). Aflat pe raza comunei Rudăria sau Eftimie Murgu, localitate celebră pentru morile de apă unice în Europa, vârful Svinecea Mare este un obiectiv prea puţin cunoscut amatorilor de trasee montane.

De-a lungul timpului însă, acest vârf a căpătat un renume neobișnuit: se spune că aici sunt ascunde cantități considerabile de aur, prăzi ale haiducilor care jefuiau casele bogaţilor din Banat în secolul trecut.

De ce au ales aces vârf pentru a-și depozita prada?
Datorită înălțimii sale, masivul muntos are o amplasare excelentă, în zilele cu cer senin fiind vizibilă Dunărea şi chiar Serbia. Asta pe lângă faptul că poți privi lejer în toate cele 4 puncte cardinale, fără opreliști.

Unde bate prima rază de soare la Rusalii, acolo este gura peşterii
Legenda aurului s-a perpetuat de-a lungul timpului prin viu grai. Un bătrân a povestit experiența pe care-a avut-o cu un haiduc. După ce-a observat că traista țăranului este din Rudăria (pe vremea aceea încă se purta portul popular), l-a chemat la el și i-a spus, în mare taină următoarele: „Unde bate prima rază de soare la Rusalii, acolo este gura peşterii”.
Haiducul i-ar fi mai spus bătrânului că acolo este aur care i-ar ajunge României chiar și 40 de ani. Având legământ de moarte cu fârtații săi haiduci, ca niciunul să nu vină la aur fără frații lui, acesta nu putea umbla la aur, care-a rămas nescos la lumina zilei, deoarece haiducii nu s-au mai întâlnit, unii find uciși alții prinși de poteră.

Legendea aurului din Svinecea, munte format din doi versanţi, Svinecea Mică şi Svinecea Mare a încolţit în mintea multora visul de descoperire a faimoasei comori.

Primarul comunei Eftimie Murgu (fostă Rudăria), Ilie Imbrescu, declară că povestea aurului din masivul Svinecea Mare este doar o legendă, fiind şi alţii care, duşi de valul acestei poveşti, au mers pe munte cu aparate de depistat aurul, dar nu au găsit nici urmă de comoară. Pe de altă parte, istoria îi recunoaşte pe haiducii din Banat.

Potrivit cărturarilor însă, haiducii nu erau eroi, ci hoți la drumul mare: „Banatul era împânzit de cete de lotri, consacraţi în perioada comunistă drept nişte haiduci justiţiari, care luat de la bogaţi şi dădeau la săraci. Expresia aceasta era adevărată numai în prima sa parte şi nici acolo pe de-a-ntregul, căci bandele atacau pe oricine le ieşea în cale, fără a şti precis dacă cei atacaţi erau bogaţi sau săraci“, a declarat istoricul bănăţean Mircea Rusnac.

Savantul italian Francesco Griselini, care a vizitat Banatul în secolul al XVIII-lea, descria activitatea haiducilor: „Obiectivul primelor lor atacuri îl constituie întotdeauna caii, oile, vitele, stupii, butoaiele cu răchie etc., până ce devin destul de îndrăzneţi să-l uşureze pe drumeţ de toate lucrurile sale. Chiar şi atunci cel păgubit se poate socoti norocos, dacă tâlharii s-au mulţumit cu banii şi i-au lăsat viaţa“.

Comments

comments

5 Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Read more:
Prima părere despre aditivii de benzină

Am pus mâna de-am citit cam tot ce-am prins pe tema aditivilor de combustibil. Că-ți curăță injectoarele, că-ți mai aduc...

Toți copiii sunt tâmpiți?

În primul rând, îmi cer scuze pentru titlul nelalocul lui. Am un motiv bine întemeiat pentru care să mă întreb...

Ce face românul în public? Se scarpină la ouă!

Unul dintre cele mai abjecte lucruri pe care le poate face românul în public, este acela de-a se scărpina la...

Close