MITURI DESPRE PETRU GROZA!

Despre Petru Groza nu cred ca se stiu prea multe, mai cu seama in randurile generatiei tinere. Cei mai varstnici insa, stiu sau isi reamintesc de anii de dupa cel de- al doilea Razboi Mondial atunci cand, la carma tarii, au fost adusi (de trupele rusesti) primii conducatori comunisti!

Intre acestia s-a numarat si Petru Groza, omul care a condus primul guvern comunist din istoria României, desi (paradoxal) nu a fost niciodata membru al Partidului Comunist Român, a ramas în istorie ca un personaj controversat. Format din comunişti, social-democraţi, membri ai Frontului Plugarilor, ai Uniunii Patrioţilor şi Uniunii Populare Maghiare, ca şi din disidenţi din partidele istorice (Gh. Tătărescu, Anton Alexandrescu), care să dea impresia colaborării tuturor forţelor politice, guvernul Groza, autointitulat „de largă concentrare democratică”, marchează începutul regimului comunist în România!

Şeful guvernului, dr. Petru Groza, era o simplă marionetă. Nu era comunist, dar primise conducerea guvernului de comunişti, tocmai pentru a înşela opinia publică românească şi internaţională. Avea o anume abilitate ca om politic, un considerabil farmec personal, un suflet destul de generos, unele bune intenţii, mari ambiţii şi o inepuizabilă colecţie de anecdote deochiate.

Pe seama celui supranumit „burghezul rosu” au circulat, in ani, nenumarate povesti si mituri, unele dintre ele fiind cu totul fascinante. Ba chiar si interesante prin continutul lor. Dar pentru al cunoaste ceva mai bine (ma refer in special la tinerii de azi), se cuvine sa va mai spun ca, dr. Petru Groza (nascut la 7 decembrie 1884, Bacia, jud.Hunedoara), a fost unul dintre cei mai puternici demnitari din istoria secolului XX în România. A fost mosier, om de afaceri prosper, avocat si om politic. Desi nu a fost membru al PCR, el a detinut cea mai importanta functie în primul guvern comunist al tarii noastre, instaurat în 1945, cea de presedinte al Consiliului de Ministri. Din 1952 a devenit presedinte al Marii Adunari Nationale. Sub conducerea guvernului Groza a avut loc si abdicarea regelui Mihai si odata cu aceasta, transformarea regatului în Republica Populara Româna.

Cum va spuneam, Petru Groza a fost unul dintre cele mai populare si controversate personaje din istoria recenta a României. Iata, in cele ce urmeaza, doar cateva dintre miturile care circulau pe seama lui:

– Cum l-a impresionat pe Stalin:
Petru Groza l-ar fi determinat pe liderul URSS, Iosif V. Stalin, sa îl accepte la conducerea guvernului, jucând teatru. Scena, povestita de Groza, a fost redata în volumul „Corneliu Coposu – Dialoguri cu Vartan Arachelian”, astfel: „m-am apropiat de el. Acesta statea pe un soi de cotineata, ceva mai înalta ca podeaua. M-am aruncat în genunchi, i-am sarutat picioarele(!?) si i-am spus: În sfârsit mi-am atins idealul de mic copil. Ziua asta va fi cea mai frumoasa zi din viata mea. Stalin, vadit impresionat, m-a luat de brat, m-a ridicat, m-a îmbratisat. Îi facuse o impresie deosebita circul meu si pe urma l-am câstigat. Eram un teatralist fara pereche”, ar fi marturisit Petru Groza.

– Plugarul Romulus Zaroni, sef la Agricultura:
Romulus Zaroni, un plugar din satul hunedorean Nadastia de Sus, a devenit ministru al Agriculturii, în 1945, în primul guvern condus de Petru Groza. Fusese omul de casa al demnitarului si membru de seama al Frontului Plugarilor. „Romulus Zaroni ajunge ministru la agricultura pentru ca era un plugar gospodar, scolit de familie si societate, avea agricultura în sânge, în fizic si port si era omul de casa al lui dr. Petru Groza, ce avea si el mosii, pretuia agricultura, simpatiza si iubea taranii”, îl descria Dan Macarie, membru al Societatii Nationale de Istorie si Retrologie Agrara. Alti istorici sustin ca Zaroni era semianalfabet. De asemenea, se spune ca si-a parasit nevasta pentru ca aceasta nu a fost de acord cu nationalizarea pamântului ei.
Acest taran voinic si tânar mi-a vorbit cu precizia omului care stie ce vrea si e cu precizia omului stapân pe tot ce spune, alaturi de „razboaiele” nevestei lui, la masuta pe care avea un vraf de note, carti si hârtii, citindu-mi el din lucrarile lui o serie de chestiuni care m- au impresionat. Apoi m-a omenit cu ceapa si slanina, pe care le-am înghitit cu o foame de decenii, fiindca le pierdusem gustul din anii copilariei, de când am luat drumul spre America”, scria Groza în memoriile sale, publicate în volumul „Adio lumii vechi” (Editura Compania).

N.n – Parca pe undeva(?!) sunt si ceva… similitudini cu promovarile de “specialisti” (si nu numai) din guvernele actuale, care au tot fost si sunt! Ce spuneti, gresesc?

– Cum i-a uimit pe americani:
Dupa instalarea sa în fruntea Consiliului de Ministri, în 1945, Petru Groza a intrat în atentia presei internationale. Jurnalistii americani se aratau mirati de faptul ca un om de afaceri, din vechea burghezie condamnata de sovietici, a ajuns sa detina cea mai importanta functie într-un guvern agreat si controlat de sovietici.
Este genul de om pe care sovieticii l-ar exila inevitabil în Siberia. Si totusi conduce un guvern comunist. Groza este orice altceva decât un proletar. E ceea ce sovieticii ar numi kulak – un fermier prosper. A fost între timp si bancher, industrias si proprietar de hotel. Si nu e membru al Partidului Comunist. Iar în ciuda ambitiilor sale dictatoriale, Groza avea o personalitate placuta, simtul umorului si îsi uimea oaspetii prin naturaletea si eruditia sa. Avea obiceiul sa îsi îndrepte degetul aratator spre cei cu care conversa si sa se joace cu stiloul pe care îl lovea într- una de birou”, scria jurnalistul Joachim Joesten, într- un reportaj publicat de agentia de presa NEA din Statele Unite ale Americii. “Un mare mosier care conducea o reforma drastica de nationalizare în agricultura, un capitalist care joaca rolul unui comunist. Un tip dur care vorbeste ca un profesor. Acesta este Petru Groza al României”, încheia jurnalistul american.

– Cum l-a cunoscut pe regele Ferdinand si descrierea macabra facuta acestuia.
Potrivit istoricului hunedorean Ioachim Lazar, la scurt timp dupa Marea Unire din 1918, regele Ferdinand a întreprins o vizita în Transilvania si a ajuns la Deva, unde avea sa îl remarce pe tânarul avocat de atunci Petru Groza.
Se spune ca în timpul vizitei întreprinse în Transilvania, dupa unirea acesteia cu România, regele Ferdinand I a zarit printre miile de caciulari ce l-au întâmpinat pe peronul garii Deva, un om cu joben. Cineva din suita a fost trimis sa-l pofteasca în trenul regal. În fata familiei regale s-a prezentat un om elegant si manierat, care vorbea o impecabila limba germana. Era avocatul Petru Groza. Placut impresionat de elocinta avocatului devean, regele si-a manifestat dorinta de a-l avea sfetnic (ministru)”, relata Ioachim Lazar. Într-un articol publicat în volumul de memorialistica „Adio lumii vechi”, Petru Groza îl descria în culori sumbre pe regele Ferdinand. „Iar regele Ferdinand, o stie toata lumea, si-a scurtat firul vietii printr-o neînfrânta consumatie de bauturi alcoolice si de tutun, din cauza carora a fost rapus pâna la urma de o groaznica boala. În adevar, cancerul îi distrusese în asa masura intestinele, încât a fost nevoit sa treaca prin operatii din cele mai grele, eliminându-i-se excrementele prin vârful unui intestin ciuntit, scos la suprafata stomacului. Din cauza duhoarei pe care o exala în jurul sau în urma acestei nenorociri, n-a mai putut fi tinut în camera sa de la palat, fiind transportat la castelul regal de la Scrovistea si instalat într-un cort special amenajat din parcul de acolo, unde si-a tânjit el ultimele zile, parasit de toata lumea si chiar de ai sai”, scria Petru Groza.

– Esecurile amoroase ale demnitarului:
Petru Groza s-a casatorit în anul 1916 cu Ana Moldovan, iar familia stabilita la Deva a avut cinci copii: doua fete si trei baieti. Înainte de casatorie, Petru Groza a avut un copil din flori, pe Maria, în urma unei relatii de scurta durata cu o tânara unguroaica. A marturisit însa ca a suferit doua mari esecuri în dragoste. Primul dintre ele a avut loc la scurt timp dupa absolvirea liceului, când s-a prezentat în fata familiei unei colege de scoala, pentru a o peti. Mama fetei l-a alungat.
Ce? Vrei Casatorie? Mai întâi sterge-te bine la nas si du-te si fa scoala înainte. Fa-te om si pe urma sa umbli dupa astfel de lucruri”. A fost peste mine un traznet din cer, mai ales ca stiam ca alaturi, în dosul unei usi de sticla, pândeste cu repezi batai de inima, apasându-si cu mâna pieptul, idealul dragostei mele”, scria Petru Groza, potrivit autorilor volumului „Adio lumii vechi”. Câtiva ani mai târziu, urma sa ia în casatorie o tânara bogata din Banatul Montan, însa un lant de împrejurari a facut ca Petru Groza sa ajunga cu mare întârziere la familia fetei, în ziua nuntii. Parintii ei i-au spus furiosi sa îsi ia gândul de la nunta. „Îmi dau seama ca acele zile au fost cele mai tragice ale existentei mele. Am regretat adânc totul”, marturisea Petru Groza, în memoriile publicate în volumul mai sus amintit.

– Cât de bogat era Petru Groza:
Petru Groza a fost unul dintre marii magnati ai perioadei interbelice, potrivit relatarilor istoricului hunedorean Simion Molnar. În anii 1920, Petru Groza era cunoscut pentru forta sa financiara.
A detinut actiuni majoritare în peste 45 de întreprinderi. Totodata, a cumparat fabrici, mine de aur, magazine, mori, edifica hoteluri si înfiinteaza «institute de credit». Va dobândi un prestigiu remarcabil în lumea capitalului interbelic, astfel încât a urmat sa fie ales ca presedinte al Uniunii Marilor Industriasi din România“, a relatat istoricul Simion Molnar în lucrarea sa „Petru Groza, un burghez sub stindard comunist“.
Printre functiile sale importante pe care le-a detinut în afara politicii, a fost cea de presedinte al trustului minier „Toplita, Magura, Concordia“, societate care detinea mai multe mine de aur din Transilvania. De asemenea, Petru Groza a avut în proprietate un han, în centrul Devei, pe care l-a transformat în hotel, unul de lux pentru acele vremuri. Familia sa detinea un conac în satul Bacia, înconjurat de un parc dendrologic si de o curte imensa în care a fost amenajat un teren de tenis. O vila cu arhitectura impresionanta, construita în anii 1920, la poalele Dealului Cetatii, era residinta fostului demnitar. Potrivit istoricilor, pe Groza l-au vizitat aici Liviu Rebreanu, Octavian Goga, Nicolae Iorga, Ion Minulescu, Ion Agârbiceanu, Victor Eftimiu, episcopul (viitor patriarh) Teoctist, Patriarhul Justinian, „printul rosu“ Scarlat Callimachi, Gheorghe Bratianu, generalul Sanatescu, Iuliu Maniu si regina mama Elena.

– Cum l-a fortat pe rege sa abdice:
În 29 decembrie 1947, Petru Groza pleca din Deva, unde se pregatise pentru petrecerea Revelionului, în Capitala, unde avea sa se implice într- unul dintre cele mai importante evenimente din istoria recenta a României: înlaturarea regelui Mihai. Petru Groza si Gheorghe Gheorghiu Dej au ajuns la palatul din soseaua Kiseleff în dimineata zilei de 30 decembrie 1947, unde se afla regele Mihai si regina mama. „Ei bine, Majestate, a sosit timpul sa aranjam o despartire prieteneasca. Trebuie sa întelegeti ca nu mai exista în România loc pentru un rege”, au fost cuvintele pe care Groza i le-a adresat regelui Mihai, înaintându-i actul de abdicare. Tratativele au durat aproape trei ore, iar în final, regele Mihai a fost silit sa abdice si sa paraseasca tara.
Desi s-a consumat în conditii tensionate, înlaturarea monarhiei nu s-a soldat cu tulburari sau victime. Tot în ziua de 30 decembrie 1947, a avut loc o sedinta a Guvernului si o alta a Parlamentului, în cadrul carora Petru Groza a explicat ca despartirea de monarhie s-a realizat în buna întelegere. Adunarea Deputatilor a proclamat Republica Populara, iar într-un miting urias, peste 800.000 de participanti au salutat acest moment istoric”, relata istoricul Ioachim Lazar. Regele Mihai amintea însa, într-una dintre convorbirile cu scriitorul Mircea Ciobanu, ca dupa ce formalitatile abdicarii au fost finalizate, Groza s-a apropiat de el si i-a spus sa pipaie vestonul. Sub acesta era ascuns un pistol, iar explicatia data de seful Conisliului de Ministri a fost luarea unor masuri de precautie, „ca sa nu mi se întâmple si mie ce i s-a întâmplat lui Antonescu”.

– Petru Groza, mândru de originile dacice:
Petru Groza se arata mândru de originile sale istorice legate de poporul dac. Scria ca satul sau natal Bacia se afla la poalele muntelui Retezat, „sub umbra cetatii Sarmizegetusa. Ea poarta pecetea celor mai multe sate din aceasta tara a dacilor. Regiunea este populata de cei mai autentici descendenti ai dacilor lui Decebal, cu exceptia comunei noastre, în care jumatate din locuitori sunt de obârsie maghiara si de origine calvina, traind sub regimul istoric – acum în apunere – în permanenta adversitate cu populatie româna”, mentiona Petru Groza, potrivit volumului „Adio lumii vechi”. În aceeasi carte, el relata ca amintirea „cotropitorului Traian” îl scotea din sarite. „Ne consideram descendenti ai dacilor, refuzând întotdeauna cultul cotropitorului Traian, care a nenorocit pe bietii nostri stramosi prin cuceririle sale, cu arme si foc în fericita Dacie, ducând la moarte pe tata Decebal si ai lui”. Petru Groza obisnuia sa declare, potrivit unor istorici, „ultimul meu rege a fost Decebal, dupa moartea lui am devenit republican”.

– Cum a oprit traditia preoteasca a familiei:
Petru Groza relata despre el ca provenea dintr-o familie de preoti. ”Stramosii mei, care din tata în fiu au slujit la altarul Domnului ca preoti, sunt de bastina din Muntii Apuseni, din Tara Motilor. La umbra gorunului lui Horea, lânga mormântul lui Avram Iancu, se afla astazi înca un mormânt, acela al preotului Simion Groza, tribun al lui Avram Iancu, mort în revolutia din 1848”, dezvaluia fostul presedinte al Consiliului de Ministri, potrivit cartii de memorii. Groza amintea ca bunicul sau Adam a fost preot în satele de pe Valea Streiului, iar tatal sau, numit tot Adam, a fost preot capelan. Mama lui P. Groza era, de asemenea, fiica si urmasa a unei familii de preoti. El insa a ales meseria de avocat, apoi de om de afaceri si politician. În România comunista a anului 1958, în care religia era ateismul de stat, înmormântarea lui Petru Groza a avut loc în traditia ortodoxa, iar ceremonialurile religioase au fost facute de Patriarhul Justinian. Se spunea ca Gheorghe Gheorghiu Dej si- a facut semnul Crucii, la capatâiul mortului.

– Prefera Deva, „Sodomei si Gomorei”:
Petru Groza compara Bucurestiul, în unele dintre relatarile publicate în cartea „Adio lumii vechi”, cu Sodoma si Gomora, cele doua asezari biblice mistuite pentru pacatele locuitorilor lor. „Ma urmarea ecoul propriilor mele cuvinte, rostite în ultimul nostru Consiliu de Ministri, din noaptea aceea frumoasa, în care declarasem sefului guvernului si colegilor mei ca parasesc pentru un termen biblic de sapte ani, Sodoma si Gomora vietii noastre politice si economice, retragându-ma în cuibul meu de sub cetatea Devei, pentru a gândi mai adânc si a cauta o iesire”, scria Petru Groza. Politicianul ajunsese în capitala la începutul anului 1920, pentru a ocupa functia de deputat, printre numerosi „descalecatori ardeleni”, potrivit relatarilor sale. „Miroase a tiganie”, scria Groza despre orasul cosmpolit. Se arata însa impresionat de cochetaria femeilor din Bucuresti si recunostea ca, ajunsa în Capitala, „patura conducatoare din Ardeal si- a dat pe fata setea de îmbogatire”….

Tot pentru documentarea dumneavoastra va mai recomand, sa cititi si:

“Petru Groza si blestemele care l-au urmarit în dragoste. De ce a fost parasit în ziua nuntii si cum i-a refuzat o alta domnita cererea în casatorie”
Petru Groza a fost un personaj istoric important din Româna secolului XX. Omul politic din Deva care a ajuns în fruntea primului guvern comunist de la 1946 a avut o viata personala tumultoasa. Logodna cu prima sa iubire i-a fost refuzata, iar spiritul sau aventuros din tinerete i- au transformat ziua nuntii într- un esec total. Câteva dintre aventurile amoroase ale „burghezului rosu” au fost povestite în volumul sau de memorii.

“Petru Groza, magnatul cu probleme penale: dosarele cu afaceri dubioase si calomnii au zguduit România interbelica”

CONTROVERSE – Avocatul Petru Groza, fost sef de guvern, a fost în perioada interbelica unul dintre cei mai mari magnati ai tarii. Afacerile prospere i-au adus si necazuri în justitie. Arhivele nationale din Hunedoara pastreaza mai multe dosare în care omul politic era reclamat pentru infractiuni economice, dar si reclamant în procese de calomnie.

“Apostolii lui Stalin: Petru Groza, ultimul burghez. De la tentativa esuata de suicid la idila cu Elena Lupescu” si „divortul decent si elegant de monarhie“

A fost mosier, fin intelectual si apropiat al taranilor. A fost „tovarasul de drum“ preferat al comunistilor români si al lui Stalin. A girat, din postul de prim-ministru al României, instaurarea regimului comunist si politicile represive. Petru Groza a fost ultimul burghez. Povestea celui mai important om politic din trecutul Hunedoarei devenea astfel, în 1946, subiect de presa nu numai in “lagarul comunist” si în multe tari din Europa ci chiar si-n Statele Unite ale Americii.

Cunoscute de unii (varstnici), reamintite de maturi sau deloc stiute de cei mai tineri, relatarile mai sus inserate, fie ca v-au placut starnindu-va, eventual, un firesc interes, fie ca nici nu le-ati bagat in seama, ele au fost si sunt totusi o mica (dar insemnata) parte din zbuciumata istorie a Romaniei din anii ce-au urmat celei de a doua Conflagratii Mondiale!

Marc Ciubotaru

Comments

comments

One Comment

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.