NOSTALGIC PE STADIOANE CARE NU MAI SUNT!

Pentru astazi mi-am propus sa scriu despre un subiecte ceva mai aparte, izvorat din intamplarile  traite si retraite in anii care s-au tot scurs, ramanandu-mi totusi in memorie cat si-n reprezentarile vizuale, amintiri greu de uitat! Acestea vizeaza un domeniu pe care, inca din copilarie, l-am asimilat si l-am iubit cu fireasca pasiune: cel al sportului. Domeniu care, de-a lungul anilor, ne-a adus numeroase si prestgioase rezultate, dar care acum, cum bine se cunoaste, este tot mai neglijat.

Dovada elocventa, intre multe altele, este si baza materiala a acestuia, adica a sportului romanesc, cu o infrastructura total depasita de timp, insuficienta, aflata-n continua paragina sau chiar, in multe locuri, pe cale de disparitie totala! Aceasta incredibila situatie, tolerata si proliferata, m-a determinat sa ma transpun acum, cu justificata nostalgie, pe cale virtuala, in ipostaza de vizitator al catorva binecunoscute stadioane bucurestene care, din pacate, nu mai sunt!


Locuri de pelerinaj ale primilor microbisti si considerate la începuturi adevarate bijuterii arhitecturale ale vremii, stadioanele se numara printre constructiile care nu au reusit sa tina pasul cu timpul. Din motive de ordin economic, strategic sau pur si simplu din diverse capricii, arene legendare, pe care s-au scris începuturile istoriei fotbalului românesc, au fost scoase din uz si au ramas doar în amintire, între paginile unor eventuale albume. 

Buldozerele comunismului au fost cele sub senilele carora s-au transformat în cenusa majoritatea arenelor bucurestene. Dar asa cum o sa aflati din urmatoarele episoade, nu numai comunistii au fost cei care au dat tonul distrugerii unei inseminate parti din istoria sportului romanesc. Acum insa, in acest prim episod, propun sa ne oprim si sa ne transpunem in ipostaza de pasionati spectatori, in tribunele Stadionului Republicii (fostul ANEF), una dintre cele mai cunoscute si mai iubite arene sportive din tara. 

Istoria sa a fost frumoasa, dar si zbuciumata. Accesul la stadion, vi-l mai reamintiti?, se făcea prin două părți. La peluza dinspre vest și la tribuna a doua se intra prin strada Izvor,  iar la principală și la peluza dinspre est se intra prin strada Maior Ene care avea la capătul dinspre Uranus o frumoasă piațetă străjuită de celebrul Monument al Pompierilor. Pe lângă peluza din est șerpuia pitoreasca stradă Puțul cu Apă Rece, tot aici  se mai găsea și Biserica Izvorul Tămăduirii), una din bisericile demolate de Ceaușescu pentru a face loc Casei Republicii!

Din cauza ca era situat prea aproape de Casa Poporului,  iar Ceausescu planuia sa construiasca în zona un elicodrom, stadionul a fost demolat in 1980, spre marea tristete a tuturor celor care îi trecuse cel putin o data dincolo de porti. Fusese inaugurat pe 9 mai 1926 si era considerat primul stadion modern din România. Desi a fost al doilea dotat cu instalatie de nocturna, dupa Romcomit, era primul care beneficia de gazon cu drenaj. A ars în timpul celui de-al doilea razboi mondial, dar a fost reconditionat si readus în circuitul sportiv în 1948,  cu ocazia primei editii a Campionatelor Internationale de Atletism ale României. De aici, de pe acest mult iubit stadion, ca spectator si sustinator frenetic dar si stabil, am cele mai frumoase si trainice amintiri!

În 1961 s-a inaugurarea nocturna (dupa unele surse ar fi avut loc primul meci în nocturna înca din anul 1959). Pista de atletism (din tartan) a gazduit numeroase competitii atletice, intre care si renumitele Campionate international de atletism ale Romaniei care, an de an reunea la start altleti celebri din lumea intreaga! Pe Republicii a alergat si celebrul Emil Zatopek, omul fara splina, tot aici Iolanda Balas (trecuta, din nefericire,  de cativa ani  in nefiinta!)  stabilea exceptionalele (la acea vreme) recorduri mondiale la saritura in inaltime iar binecunocutii baschetbalisti americani de la Harlem Globertrotters au incantat, prin anii  ‘60,  mile de spectatori cu spectacolele sportive oferite cu atata darnicie si spontaneitate! 

Îmi amintesc și azi, după zeci de ani, ce frumos se vedea stadionul din Dealul Spirii dar și centrul Capitalei, din curtea fostului Muzeu Militar! Nu pot fi uitate nici jocurile de fotbal, la nivel de club, 22 de finale ale Cupei Romaniei sau cele 42 de jocuri la nivel de reprezentativa, disputele de handbal (pe terenul din potcoava), demonstratiile de calorie, galele de box sau reprizele de gimnastica oferite cu prilejul unor ample festivitati (de regula, omagiale). Conform istoricului Dinu C. Giurescu, tot pe ANEF, devenit, dupa ani, Republicii, a avut loc si prima manifestație a P.C.R., proaspăt intrat în legalitate.

Si tot din acest memorabil loc, nu de putine dati, ca microbist, statornic si pasionat suporter al CCA-ului (FCSB-ui de astazi) plecam  spre casa, fie bucuros, satisfacut, fie abatut si mai suparat, in functie de rezultatele inregistrate! O, tempora! Tot aici, cand soarta stadionului era deja pecetluita, s-a defasurat in 1984 un spectacol al Cenaclului Flacara.

După revoluție, urmele acestui iubit stadion inca erau vizibile pe un camp arid, cu balarii, dar si cu amintirea ne stearsa a multor locatii (cum se tot spune acum). S-a pus candva si problema reconstruirii stadionului, însă ideea a fost repede abandonată. Orice urmă a stadionului Republicii, va dispărea totusi odată cu construcţia noii Catedrale patriarhale a Mantuirii Neamului, de lângă Palatul Parlamentului!

Aici pun punct primului episod (articol) despre stadioanele care nu mai sunt. Vor urma si altele, pe aceeasi tema, in alternanta, desigur,  cu articole pe teme diferite!

Marc  Ciubotaru

Comments

comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Read more:
Şerpălău – final

Aşadar, Şerpălău a ajuns la final. Nu plângeţi, că fu doar un scurt metraj. Are Spanacul şi alte seriale mişto...

Am găsit Terasa Fericirii!

Am toate motivele să fiu... fericit! Am descoperit Terasa Fericirii. A, nu e o terasă naturală, cea de sus e...

Întrebare?

Am o scurtă întrebare, pentru publicul larg. După câți ani de profesat considerați că o asistentă medicală într-un cabinet de...

Close