Nuntă fără manele

E un mit. O exista, n-o exista… Cel puţin în România, dacă nu ai tu un salam, un parizer, o minodoră la maxim, un acorden după tine la nuntă, nu ţi-e bine.
Nu eşti român. Şi te scuipă lumea pe stradă.
Păi cine eşti tu mă, să strici datina creştinească?
Mă rog, datina creştinească după invazia turco-musulmană din anii 90, de când s-au deşteptat ţiganii şi din melodii de pahar au făcut ei “manele”.
Căci da, stimabili consumatori de “manea”, ce salami şi puşti, pistoale, mitraliere şi guţi (tuzgâţi) ascultaţi voi, aia nu e manea. E câh. Mare câh!

De ce zic astea?
Am nuntă în bloc. 3 ore au jucat ăştia cu acordeonistul după ei. Care acordeonist nu ştia decat o melodie. Taca-ta taca-ta taca-ta etc.
Asta ca să-i aducă aminte fericitului ginere (vai de capul tău bă băiatule) că aşa o să-l toace nevasta la cap, după însurătoare.
Ceva mai dihai decât un ţigan burtos şi unsuros de zgândăreşte acordeonul într-o continuă mugire ţambalică.

Cică fericitul mire e feciorul lu’ Ginerică. V-am mai zis eu de Ginerică aici.
Mă rog, au jucat ăştia prin spatele blocului, au chiut ca indienii şi duşi au fost.
Cică s-o ieie pe aia de la mă-sa.
Stau şi mâ întreb: Eu ce mare păcat am avut? Că n-am plecat cu alai de acasă. Am plecat eu, taică-meu, vaca de C, care făcea poze, şi-o mătuşă. Atât. Fără acordeon după mine (nici la nuntă n-am avut muzicanţi, că ăia numa manele ştiau), fără să vină careva să mă bărbierească etc.
Vorba aia, câte bordeie, atâtea obiceie.

Ba nuş ce datine erau, de trebuia să faci fel de fel de cadouri. Cadouri pentru femei şi pentru bărbaţi. La naş să-i iei nuş ce. Se vehicula ideea de-ai lua TV sau Dumnezeu ştie ce trăznăi. Şi la naşă tot aşa, să-i mobilezi bucătăria…

Că aşa-i la nuntă. Eu n-am făcut aşa ceva. Şi nici pe nuntaşii ăştia nu i-am văzut ducându-se după mireasă cu TV-ul în braţe…
Ba unul mai chefliu avea o damigeană cât toate zilele, dar atât.

Şi na, eu la nuntă n-am avut pic de manea. Numa muzică bună, a anilor 90 s-a cântat. Adică prin boxe, de la DJ.
Am mai pus eu Fărâmiţă Lambru, că fără crama din Drăgăşani nu puteam să beau din palinca aia de te ustura şi-n gaura… covrigului.
Ba am pus şi Prodigy cu Romica Puceanu, melodia asta.

Şi la sfârşit, de-am gonit toată lumea la mese, am băgat Black Eye Peas, cu Pump it. De abia se ţinea nevastă-mea de mine şi eu dădeam în headbanging.
Aia nuntă meseriaşă, nu manele…

Comments

comments

14 Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Read more:
Old school

Azi despre muzică. De ce old-school? Voi cu ce aţi crescut? Ce genuri ascultaţi mici fiind, presupunând că nu toţi...

Ți-e jenă de cum arăți?

Hai să pun și întrebarea asta. Ție ți-e jenă de cum arăți? Că ai fi chel, sau gras, sau poate...

Bunicuţa

- Filburt, mergem? - Mergem, aşteaptă... - Hai cioară, ne aşteaptă ăla cu bunătăţurile! - La naiba mă, am zis...

Close