O veste bună pentru elevi

O veste bună pentru elevi și nu numai, vinde la iubitul nostru partid de guvernământ. Lăsând miștourile de-o parte, azi s-a adoptat legea aniti-bully-ing în școli și licee. Adică orice formă de agresiune psihologică este interzisă. Pe lângă agresiunea fizică, ce era deja interzisă de multă vreme.

Violenţa, care se poate manifesta fie fizic, prin comportamente repetate de lovire, piedici, îmbrânceli, plesnit sau alte forme asemenea, fie verbal, prin porecle, insulte, tachinări, intimidări, umiliri, va fi interzisă prin lege şi se vor lua măsuri ca aceasta să fie combătută în toate ciclurile educaţionale: primare, gimnaziale şi/sau liceale.

Așadar, dacă îl bați pe colegul cu ochelari sau îi poreclești “aragaz cu patru ochi“, e jale. La fel și dacă-i tragi câteva palme “prietenești” Georgianei peste fund.

Unii ar zice că legea e imbecilă, că doar greutățile provocate de colegi întăresc foarte bne caracterul. Nimic mai fals. Nu întărește nimic. Personal, am fost ciuca bătăilor din clasa a 6-a până într-a 8-a. Ba chiar și-n primul an de liceu. Am fost batjocorit, luat în derâdere, bătut. Și nu m-a ajutat cu nimic. Nu mi-a întărit caracterul, ci m-au făcut să fiu închis în mine.
Și aici nu vorbim doar de cazul personal. Vorbim de toți copiii care sunt altfel și sunt luați peste picior mai în glumă, mai în serios de colegi, ajungându-se până la chestii mai urâte.

Am scăpat în clasa a 8-a de greutățile unor colegi printr-o întâmplare. L-am lovit cu furie pe unul din bătăușii școlii peste nas, încât i-a dat sângele. Rămăsese repetent și nimerise la noi în clasă. M-a înconjurat a doua zi cu alți 5-6 vlăjgani. Mi-am zis că nu mai scap viu. A zis că de atunci înainte, dacă se mai ia careva de mine, să cer ajutorul oricărui tip din ăia. Mi-a strâns mâna și ne-am văzut de ale noastre. Nu s-a mai luat nici dracu’ de mine jumate de an de școală. Până am terminat școala generală.

Revenind la această lege, pot spune că e foarte bună, însă incompletă. S-ar simți o mare diferență dacă toațe școlile și liceele ar avea și un cabinet psihologic. Adică unde să existe un medic specialist, imparțial, care să înțeleagă greutățile unui copil. Din păcate, dirigintele sau educatoarea nu sunt de ajuns. Și aici ar trebui și niște ore de dirigenție făcute ca la carte, împreună cu medicul psiholog, astfel încât fiecare copil să știe că poate găsi un ajutor în acel medic. Să scăpăm de mentalitatea cu “ce mă, psiholog, ești nebun, ai probleme cu căpățâna?“, care ne trage mult în jos.

Fiecare copil în parte are nevoie de ajutor. Unul are probleme cu colegii care-i fură sașvișurile și-i pun piedică. Altul are probleme cu părinții care îl bat etc. Cazuri sunt destule. Și tot în orele de dirigenție ar trebui să fie învățați copiii să ceară ajutorul unui polițist, când au nevoie. Dar sunt învățați (în mod tacit) că “gaboru’ e un nenorocit, e mână-n mână cu criminalii“. Ceea ce nu e pe deplin adevărat.

O altă problemă care apare este abuzul sexual. O colegă în clasa a 8-a fusese pipăită de un necunoscut în lift. Nu putea să spună acasă, de rușine. Și i-a spus dirigintei, plângând, cu mare greutate. Mentalitatea românului a rămas încă setată că dacă o fată/ femeie e agresată sexual, o merita. Că era imbrăcată ca o curvă, că se uita după bărbați că una, că alta. Motive se găsesc. Dar ce-a făcut o fetiță de 13 ani?

Vorbim de acum 25 de ani în urmă, nu de vremurile actuale, însă 13 ani este și va rămâne MINOR încă mulți ani de acum înainte. Și nicio minoră nu merită să fie agresată sau hărțuită sexual.

Am făcut un pas, însă mai avem mult de tras până să fim în rând cu alte țări evoluate. În primul rând prin nivelul de pregătire, care a devenit dezastruos în ultima vreme. Nu-și mai dau silința nici elevii, nici profesorii.
Rămîne de văzut ce va fi pe viitor.

Comments

comments

2 Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Read more:
O nouă plimbare cu mașina. Cu video din trafic

Voiam să-mi duc mașina la spălat. Ceva de genul: - Interior/ exterior, boss? Însă n-am reușit. Am dus-o până la...

Când să plec la mare?

Am o dilemă. Spuneți-mi voi când să plec la mare. Cu cât mai repede, cu atât mai bine, încât mâine...

Ce face românul în public? Se scarpină la ouă!

Unul dintre cele mai abjecte lucruri pe care le poate face românul în public, este acela de-a se scărpina la...

Close