Orășenii vor la țară iar țăranii la oraș

În articolul trecut, Marc spunea că mai există extrem de puține dispensare în sate. Asta față de acum 30 de ani când aproape fiecare sat avea un dispensar cu unul sau doi medici. Acum, clădirile sunt în paragină sau lipsesc cu desăvârșire, fiind luate cărămidă cu cărămidă.

Și pot înțelege asta. La sate, vârsta medie crește de la an la an. Asta deoarece tot flăcăul care a făcut 18 ani, ori pleacă în armată, ori pleacă “la oraș“, să-și încerce norocul. Acasă rămân părinții și bunicii. Drept urmare, Bucureștiul și-a mărit numărul de locuitori, iar în prezent are 3 milioane de suflete. 1.500.000 de rezidenți, restul de prin comunele învecinate, ori alte orașe, veniți la muncă sau facultate.
Deci la sate pentru ce să mai rămână doctor? Să vină Țata Floarea să-i spună c-o doare noada? Nu mai bine pleacă el în Germania unde ia salariul de 10 ori mai mare ca-n România?

Pe partea cealaltă, cei de la oraș vor “la țară“. Inclusiv eu. Orășenii s-au săturat de statul între 4 pereți, de vecini idioți, vor liniște. Petecul lor de iarbă în spatele casei, unde pot ieși în fiecare zi, dacă vor, să facă un grătar. Vara pot pune acolo o piscină gonflabilă, o băncuță sub pom, la umbră. eu, de exemplu, prin asta înțeleg conceptul de “liniște și relaxare“.

La bloc nu pot face asta. Singura relaxare este calculatorul. Pe care-l folosesc și la muncă. Orășenii folosesc, în medie, calculatorul 8 ore pe zi. eu vreo 15-16. De aceea îmi plac filmele de aventură, cu natură, multă verdeață. Este un refugiu artificial. 

Desigur, există și-n orașe parcuri unde te poți plimba. Dar și acolo e cu sus și întors. Parcurile nu-s chiar la 2 pași de tine. Și ca să ajungi acolo, ori iei mașina și ești stresat că nu găsești un loc de parcare, ori iei tramvaiul dar ți se urăște de mers jumătate de oră cu el. Plus jumătate de oră înapoi, s-a dus o oră pe care o puteai petrece în parc. Iar în parc nu-ți poți întinde păturica pe iarbă și să te apuci de făcut grătar. Nici nu-ți poți planta răsadurile tale de roșii, de ceapă.

În plus, te poți împiedica de alți besmetici ca și tine, care cu un ochi se uită la copil să nu fugă prea departe pe privirile lor ocrotitoare, iar cu alt ochi sunt atenți să dea scroll pe facebook.

Mai există și posibilitatea de-a avea o casă în București, la curte. Însă și aici depinzi de una sau alta. De gaze, de apă. Să nu vorbim de eterna problemă a românului, canalizarea. O problemă care se poate rezolva ușor în unele cazuri. Însă, când pui cap la cap sumele trebuincioase ca tu să stai la casă, vei observa că mai bine stai la bloc. Cică ai ieși mai ieftin. Părerile sunt împărțite.

Eu mi-aș dori o casă undeva, cu curte lângă. Mi-aș dori să pot sta în casa în care am copilărit. Numai că acum e paragină totală acolo. În plus, e departe de București. Deci nu pot face naveta zilnic de la muncă acasă. Nici eu nici nevasta. Tocmai de aceea bucureștenii care vor “la țară“, își cumpără pâmânt în apropiere de oraș și-și fac singuri casă acolo. Și uite așa, comuna voluntari a devenit oraș, Băneasa a devenit oraș, iar comuna Berceni s-a mărit de la 4000 de locuitori în 2012 la peste 6000 în prezent.

Comments

comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Read more:
Ne bucurăm de viaţă alături de Vivat Familia

Intru într-o farmacie numai atunci când am nevoie să-mi rezolv o problemă. Deşi nu sunt un mare consumator de medicamente,...

Povești dintr-un sex shop

Atenție! Articol cu temă sexuală, de nu știi ce să faci, dacă să râzi sau să stingi lumina în cameră......

Un profiterol extraterestru

Dulciurile constituie plăcerea mea vinovată. Caut fiecare prilej care se ivește de a gusta dintr-un nou preparat culinar dulce, indiferent...

Close