PIERDERILE ROMANIEI!

Chiar astazi am primit de la unul din amicii mei, infocat internaut, un amplu si semnificativ studiu semnat Petrisor Gabriel Peiu, dr. al Universitatii Politehnice Bucuresti, fost conslier al primilor ministri Radu Vasile si Adrian Nastase, pe problem economice, coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN), cu privire la pierderile inregitrate, in diverse domenii, de catre Romania, in anii de dupa 1989 si pana in prezent. Stiti sau banuiti la cam cat se ridica toate aceste pierderi? Sau cam cat si cu ce echivaleaza ele, pierderile inregistrate? Pana veti afla ,in amanunt, raspunsurile cuvenite, prin citirea studiului, va spun doar ca, per total, ele echivaleaza cu cele produse de… doua razboie mondiale! Enorm, nu? Aflati-le si va veti convinge!

 

 

,,România a pierdut in Primul Razboi Mondial 220.000 de soldati si ofiteri si inca 250.000 de civili (morti mai ales ca urmare a tifosului exantematic); probabil încă 50.000 de români au murit luptând in armate străine (austro-ungară sau rusă).

Aproape 100.000 de români au murit sub haina militară in cel de-Al Doilea Razboi Mondial si înca 200.000 au murit in lagărele de prizonieri. Câteva sute de mii de evrei cetățeni români au murit in timpul războiului (cei mai multi dintre ei din teritoriul aflat sub stăpânirea maghiară în Ardealul de Nord).

Deși greu de numărat, victimele regimului comunist (detinuti politici morți in lagăre de munca, deportati sau in puscarie) sunt probabil câteva sute de mii (raportul Tismaneanu indica 350.000 de victime, dar este puternic criticat ca minimalizând acest numar).
Practic, în timpul celor mai ucigatoare războaie pe care le-a cunoscut România si in timpul celei mai criminale prigoane împotriva românilor (cea comunistă), țara a pierdut 2 milioane de cetățeni.
Ei bine, dupa anul 2000, au plecat din țara cel putin 3,5 milioane de români (estimeaza Organizatia Natiunilor Unite), adica 17% din populatie.
Practic, în intervalul in care România se afla “în cea mai bună perioadă din istorie”, am pierdut de două ori mai multi oameni decât în două războaie mondiale plus prigoana anilor 45-60!
Istoricii spun, pe buna dreptate, că imediat dupa preluarea puterii de către regimul comunist, intre 1945 si 1960, România si-a pierdut aproape întreaga elita intelectuală, deși o parte buna dintre supravietuitori au fost “reintegrati cu restrictii pentru functiile de conducere” în societate.
Dar acum? Peste 14.000 de doctori au plecat din tara dupa 2008, la care putem adauga si aproape 30.000 de asistenti medicali. Aici au rămas aproximativ 57.000 de medici, adica o cincime dintre medicii români au plecat, probabil definitiv.
In spitale profesează sub 15.000 de doctori, cam jumătate din câți ar fi trebuit sa fie pentru a întreține funcționalitatea sistemului. Anual, România “produce” cam 3.000 de doctori și pierde 3.500, adică a șaptea parte.
Dupa 1990, 300.000 de ingineri au plecat din tara, adica am pierdut o treime din totalul cadrelor tehnice, cei mai multi dintre ei in anii de până la intrarea in Uniunea Europeana. Astazi “doar” aproximativ 18-20% dintre inginerii romani mai pleaca in străinatate.
Vârful acestui exod s-a atins in 1999, cand au rămas în țară doar 5 dintre cei 250 de absolventi de Automatica si Calculatoare de la Politehnica bucuresteana; in 2000, situatia s-a imbunatatit: au ramas 7, iar in 2001 au ramas 11! In deceniul 1990-2000, un sfert din cadrele tehnice emigrate in Canada erau români.
România a pierdut teritorii vaste (Basarabia, nordul Bucovinei, Cadrilaterul), a pierdut resurse naturale prețioase (petrolul si gazele exploatate irațional in anii ’60-’90), a pierdut o treime din suprafata împădurită, a pierdut mlaștinile din Lunca Dunării, a pierdut un sfert din Delta Dunării (pe care l-am transformat in ferme de porumb!), a pierdut a noua flotă a lumii, a pierdut 1% din productia de oțel a lumii, a pierdut dreptul de a-si extrage jumătate din petrolul propriu, a pierdut jumătate din resursa de pește (in special în Dunăre si Deltă), a pierdut unele dintre cele mai productive perimetre de pescuit oceanic ale lumii, dar nimic nu se compară cu pierderea catastrofală si ireparabilă a unei cincimi de populație.
Toata lumea bună de la București (politicieni, analiști, jurnalisti, experti, moderatori de televiziune, invitati permanenti, kilograme de gigibecali si geluvisani) deplânge in fel si chip orice subiect european, mondial, regional, dar foarte putini realizează și, și mai putini vorbesc, despre cea mai dureroasă si (singura) ireversibila pierdere a țării: unul din cinci români a plecat definitiv!
Ce consecinte a avut exodul unui roman din cinci?
In primul rând, politicienii au scăpat de presiunea de a avea grijă si a gândi pentru români mai multi si mai destepti si, trecând la lucruri serioase, s-a echilibrat deficitul de cont curent: românii plecati in străinătate au trimis acasa mai multi bani decât toate investițiile străine la un loc; practic, banii (așa, puțini, trimiși acasă) au hrănit consumul intern, permițând perpetuarea la putere a unor incapabili.

In al doilea rând, s-a pierdut orice posibilitate de a aduce in România investitii in industrii cu valoare adăugată mare: dacă ne-au plecat inginerii, nu se mai investește in tehnologie, ci în fabrici de nivelul anilor ’80, unde multi oameni produc lucruri simple si ieftine.

Nu mai există astăzi nicio firmă româneasca mare capabila sa proiecteze si sa construiasca mari realizari ingineresti. Ar mai avea cine sa faca astazi un baraj de la Vidraru? Sau de la Portile de Fier? Poate firmele străine care câștigă pe bandă rulantă contractele de modernizare.
Ar mai fi vreo firma româneasca acum capabila sa construiasca un pod la Cernavoda sau la Ruse? Din câte se pare, românii participa la astfel de lucrari doar cu partea de săpături si cu cantina mobilă, toata tehnologia vine “de afară”…
Nefiind suficienti contribuabili, iar cei existenti având salarii prea mici, deficitele fondurilor de pensii si sănătate au devenit cronice, insuportabile pentru o societate moderna.
România a ajuns sa depinda de capriciile pieței imobiliare pentru a afla daca are sau nu creștere. Suntem săraci (averea gospodăriilor din România era la mijlocul lui 2016 de numai 229 miliarde de dolari, in scădere puternică față de anii de dinainte de criza, din cauza prăbusirii preturilor imobilelor, mult sub averea de 256 miliarde de dolari a ungurilor, sau sub cea de peste 400 de miliarde de dolari a cehilor si sub cea de aproape 800 miliarde de dolari a polonezilor), pentru că nu avem alta avere decât cea imobiliara si nu avem alta avere, pentru ca suntem lipsiti de forța de munca înalt calificata, care sa produca si altceva…
Unde am fi fost dac ă acest exod nu ar fi avut loc?
Am fi avut astazi un PIB nominal cu cel puțin o treime mai mare (cei 3,5 milioane de români plecati reprezinta 70% din forta de munca activa ramasă – cam 5 milioane de oameni), adică eram la nivelul de a 33-a economie a lumii (nu a 52-a), peste Hong Kong, Danemarca, Singapore si muuult peste Grecia sau Cehia, pe care visăm să le depășim la anul.
România ar avea a șaptea populatie medicală din Uniunea Europeana si ar fi a cincea putere inginereasca a Uniunii Europene si am fi, probabil, a patra putere a fizicii Uniunii (aici s-a intâmplat cel mai mare exod procentual).
Veniturile de la fondurile de pensii si de sanatate ar fi mai mari cu cel putin 50% (daca nu chiar cu 70%), adica am avea bani sa ne tratăm cu decență copiii si bătrânii…
Poate nu in ultimul rând, Romania ar fi una dintre principalele destinații mondiale pentru investitii in tehnologie si in industrii cu valoare adaugata ridicata, având resursa umana necesara.
Daca mâine Uniunea Europeana ne-ar da, la sacoșă, toate zecile de miliarde de euro fonduri structurale promise pâna in 2020, nu am ști si nu am putea sa le folosim singuri. De ce? Nu ar avea cine sa gândească marile proiecte (de infrastructură energetica sau de transport), nu ar avea cine să le proiecteze si nici cine să le execute.
Spre final, mă încearcă o dureroasă întrebare: oare de ce nu am exportat doctori in “securitate nationala” (eventual pe cei incruntati si stingheriti de limba româna) in loc de medici, arhitecti, ingineri, fizicieni?
Nu era mai bine sa fi rămas cu inginerii de aeronave si IT plecați in ghețurile Canadei si sa ne fi plecat primarii de sectoare-generali, patronii cluburilor de fotbal, miniștrii cu facultăți incerte, dar cu doctorate in “siguranță”, doctorii in sociologie care au semnat mai multe cărti decât au citit, miniștrii cu cartea pe “genunche”?

 Ei,ce spuneti?!Astept,ca de fiecare data,eventuale comentarii!

Marc Ciubotaru

Comments

comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Read more:
Intretinerea corecta a aparatului de aer conditionat, decisiva pentru prelungirea duratei de functionare

Toata vara ne-am bucurat de beneficiile certe ale aparatului de aer conditionat, care  a fost un aliat de nadejde cu...

P6 Quad +. Acum mai cu moț

Văd că cei de la Allview scot telefoane și tablete pe bandă rulantă. Azi un model, mâine o modificare, poimâine...

Cele mai tâmpite urări de Crăciun

Daca un picior de-al tau ar fi Pastele iar altul Craciunul, pot sa te vizitez intre sarbatori? Da, vino! Vrei...

Close