Prin Ungaria

Singura ţară străină pe care am vizitat-o a fost Ungaria.
Prin 1996.
Eram la liceu, şi doar 2 copii au mers. De la noi din liceu adică.
Eu şi Cristi, un coleg de la altă clasă, cu care făceam tot felul de tâmpenii.
Noi avusesem de ales, ori să mergem 3 zile în Ungaria, ori 2 zile în Austria.

Numai că era vorba de bani, şi timpul pe care-l făceam pe drum era cu 1 zi jumate în plus.
Aşa că pentru a face ski în Austria, am hotărât să mergem altă dată, poate se vor înscrie mai mulţi colegi. Şi cum nu prea aveam noi internet atunci, sau nu prea erau agenţii mişto de turism, am hotărât Ungaria.
Oricum, acum pentru ski în Austria, merg direct la Genius, deoarece a fost un prieten şi nu se mai dădea plecat d-acolo. Cu toate hangaralele plătite, a mai venit şi cu bani acasă după ce s-a umplut de cadouri.

Deci, hai în Ungaria nene!
Trebuia să plecăm pe la 3 după-amiaza, ca să putem ajunge în Oradea la 11 seara, pac nănică până la 5 dimineaţa, şi pe la 6 eram în Ungaria.

Dar deh, cum mergeam cu-n camion din România, a venit ăla pe la 7 seara. Plin de draci, şi el şi noi, că-l aşteptasem atâta. Omul avea o scuză, era tocmai în Austria când l-au sunat ăştia de la firmă dimineaţa pe la 2 că vino repede, că mâine ai la 3 după amiază un grup de dus în Ungaria.
Vă daţi seama că a dormit omul ăla 3 ore din 48.

Mă rog, pune-te pe autocar şi dă-i bice, nene Iancule!

Mai cu râs, mai cu bancuri, mai cu un macao, un poker, s-a făcut 12 noaptea.
M-am băgat la somn, cred că până la urmă din tot autocarul ăla singurul treaz rămăsese bietul şofer.

Ajungem pe la 5 dimineaţa în Ungaria.
Ce m-a frapat era faptul că pe autostradă, din juma de kilometru în juma de kilometru, era pe partea şoferului! câte un coş de gunoi.
Adică na, noi mai văzusem coşuri de gunoi pe vremea lui Ceauşescu, şi atât.

Aproape de hotel, na belea.
Era drumul blocat, că munceau unii. Da, ăia chiar munceau, băgau nuş ce fire prin asfalt.
Nasol era că şoferul abea se strecurase pe strada aia, ca să ajungem la hotel (de fapt era o mănăstire ceva, că era şi un seminar, nişte măicuţe, nişte popi d-ăia…).
Abia acum, căutând pe net am aflat că am fost cazaţi la Matyas.

Va urma…

Comments

comments