“România, trezește-te!” – și culcă-te la loc!
Vorbeam cu Marc pe tema lipsei de buna crestere în rândul românilor. Bună creștere care s-a diminuat începând cu democrația din ’90 încoace, culminând cu lipsa totală a acesteia în vremurile actuale.
Românul nu aruncă la coș, ci pe jos. E mai simplu, doar nu se plimbă cu învelitoarea în mână, ca milogul. Și coșul de gunoi e hăt-departe, la 30 de metri. E mai simplu sa lase să-i curgă din mână învelitoarea.
Asta cu aruncatul neglijent am vazut-o prima data la varu-meu, in 94. A lasat sa-i cada invelitoarea de la croissant pe jos.
– Bai, ai aruncat aia pe jos?
– Nu, mi-a scapat.
Si n-a ridicat-o. Fiind mai mare cu 3 ani, aproape major, l-am privit cu alti ochi. Era om mare, nu-i pasa de regulile aiurea, care-s clar facute pentru a fi incalcate. Era un rebel impotriva sistemului. Si voiam sa fiu ca el.
Si pentru a-mi demonstra “smecheria” si “spriritul rebel” am facut si eu asta cu aruncatul pe jos vreo 2 ani mai tarziu, cu 2 colegi de liceu. Cei mai buni prieteni ai mei. Ce credeti ca au facut acestia?
– Ce faci ma, ai aruncat pe jos?
– Nu, mi-a scapat… am zambit eu prosteste.
– Iei de jos si arunci la cos. Ca nu curata altul dupa tine.
Ramasesem blocat. Cum naibii sa-mi faca asta cei mai buni prieteni? Cum sa nu ma admire pentru acesta fapta demna de urmat?
– Hai bai, ma luati la misto?
– Deloc. Acum iei hartia de pe jos si o arunci la cos. Uite-l ca e la 2 metri de tine!
Mi s-a facut o rusine imensa. Am ridicat hartia de jos si-am aruncat-o la cos. Si de atunci nu am mai aruncat nimic pe jos. Doar guma de mestecat la canal. Dar nu mi-a mai “scapat” nicio invelitoare de croissant, nicio hartie, nicio sticla de suc, nimic.
Si-n mintea mea cred ca daca asa s-ar face in fiecare “bisericuta“, sa fie unul mai “smecher” si sa nu respecte legile nescriese ale bunei cresteri, iar ceilalti sa-i dea peste mana/ gura, Romania ar fi mai frumoasa.
Dar, din pacate, la noi, acele “bisericute” sunt invers. Dintr-un grup de 3-5 prieteni, doar unul mai e simtit, si e luat la misto de ceilalti pentru respectarea celor 7 ani de acasa. Si incet-incet si acela va deveni un nesimtit.
