Românii, un popor de bastarzi?

Românii sunt un popor de bastarzi!?
– Huo bă bulangiule, cum zici așa ceva? Nu ți-e rușine?

Hai să vă explic ceva de acum vreo 1900 de ani. Aici erau daci, pe locul ăsta unde e acum România. Asta ne-a învățat la școală, asta e adevărat. Apoi au năvălit romanii.
Perfect adevărat și asta. Numai că ei n-au năvălit ÎN TOATĂ DACIA, după cum ne învață la școală.

Ce suntem învațați? Că aici erau dacii, dădeau cu sapa că erau țărani proști, au năvălit romanii peste ei, i-au omorât, le-au regulat femeile chiar lângă soții lor morți și alea când au născut au născut români. Ceva de genul ăsta e-n mare treaba.

Că au venit romanii și s-au împreunat cu femeile dace. Că alea erau niște curve nenorocite, stăteau cu curul în sus când au venit batalioanele de romani.

Halal istorie de-o învățăm băi. Și uite așa, românii sunt bastarzi, orfani de tată și cu mamele curve.

De fapt romanii dacă s-au împreunat cu dacele (unii au făcut-o), au făcut-o fără consimțământul lor. Că nu cred să fi fost vreuna atât de idioată, că vine romanul și-i omoară bărbatul, aia sare pe pat crăcită și urlă, beată de fericire:
– Ia-mă acum, viteazule! Regulează-mă să-mi sară capacele! Bine că l-ai omorât pe ăla, că mă bătea și puțea a ceapă și-a oaie!

Asta e la mintea cocoșului da? Că gagicile au fost violate. Bun. Și ce iese dintr-un viol? Cine-i tatăl? Un roman, dracu’ știe! A, deci pruncul e bastard. Lasă că-l numim român!

De fapt istoria (nu rahatul de ni-l îndeasă pe gât la școală!) ne prezintă faptul că majoritatea dintre romani erau curiști. Și mai degrabă tăbărau pe daci, nicidecum pe femeile lor!

Ce ziceau cronicile despre Traian? “Îi plăceau mult vinul și băiețeii, dar pederastia lui n-a făcut rău nimănui!” – Istoricul Dio Cassius.

Căutați de vedeți. Ceva ce-n cărțile de istorie nu veți vedea. Știți cum erau numiți românii până prin 1800? Daci băi flăcăi. DACI.
Lui Mihai viteazul i se zicea… MALUS DACUS. Adică dacul cel rău.

– Bun, și de ce ne învață ne noi asemenea prostii?

Pentru că, pe vremea imperiului austro ungar, s-a încercat catolicizarea românilor. Folosesc termenul de români deoarece e încetățenit. Cu toate că e oarecum eronat.
Și cum n-au reușit să-i facă p-ăștia să se închine unui papă, Papa (ori Leon al XIII-lea, ori Pius al X-lea) a ordonat să se schimbe așa nițel istoria.
Că bravii soldați romani, d-acolo din Roma (papii pe vremea aia fiind toți italieni), au cucerit toată Dacia, de parcă oricum era cât juma de cartier. Și că s-au împreunat cu dacele și așa s-au născut sclavii ășta de români. Zic sclavi, deoarece cam așa eram pe vremea imperiului austro-ungar. Noi eram slugi la grofii unguri, ungurii erau regulați de austrieci, iar nemții considerau austriecii niște țigani împuțiti.
Sau dacă nu vă convine limbajul și felul de-a scrie, nemții erau balena, austriecii erau peștele, ungurii erau râma, iar românii… planctonul ăla minuscul cu care se hrănea râma. Care era păpată de pește, pe care-l înghițea balena. Acu m-ați înțeles?

Și uite-așa ajungem în zilele noastre. Când acceptăm termenul de român ca fiind împreunarea fericită între romanii de acum 1900 de ani și femeile dace de atunci. Fix prostie. Dacă s-au născut maxim 500 de bastarzi atunci, e mult. Pentru că au fost într-un loc mic. Un triunghi acolo, între Banat și dracu de-amiaz.
Ceea ce e nașpa pentru mine personal, deoarece bunicii erau din Severin… Numai că sper că p-acolo după ce-a făcut Apolodor podul, femeile la vârsta măritișului au fugit în munți sau s-au ascuns. Fapt pe care l-au făcut în al doilea război mondial, când au venit “desrobitorii ruși”. Care au regulat tot ce s-a prins. De la fetițe de 14 ani la babe de 60. Femeile cu vârstă între 14 și 60 au stat ascunse departe de sate. În munți și grote. Întrebați-vă bunicii, care mai aveți.

Istoria asta a românilor (a băștinașilor d-aici, dacii adică), ne-a fost ilustrată pe larg de domnul dac Vladimir Brilinsky. Probabil unul dintre ultimii daci pur-sânge în viață.

L-am cunoscut în cadrul Vizitei în HD.
Dar s-o iau de la început. Dimineața ne-am trezit, am halit, ne-am luat catrafusele și hai să plecăm. Și atunci avem surpriza de-a veni un nene încărcat de pungi cu virșli. Pentru fiecare câte un kil. Cred că mie mi-au dat un kil jumate, au văzut câtamai burta am…
Apropos, ieri s-au terminat ultimii doi, tragedie în bloc nene. N-am mai plâns așa de când a murit mă-sa lu’ Bambi!
Revin.

Am luat și virșli, și-am plecat la Sarmizegetusa Regia. Care, contrar istoriei nesigure, nu era cetate, ci o garnizoană. Unde erau și grămezi de aur.
Drumul a fost al nabii de încovoiat și plin de gropi. Drum de țară nene, prin munți. Ba pe alocuri se vedea urmă de asfalt.
Ultimul care a ajuns la poalele munților, a fost Gaben. Care și-a exprimat nemulțumirea fățiș.

Adică, dacă tot am bătut drumul ăsta de 40j de kilometri prin munți, acum vă… pe toți!

Și cred că l-a supărat Gaben pe Zamolxis, că s-a pus bă nene o ploaie… Mamă mamă ce ploaie, de-am ajuns la mașini înapoi lac de apă. Totuși am apucat să vedem cam jumătate din Sarmizegetusa Regia. Din păcate statul român n-a făcut mare lucru pentru acest sit arheologic important. Printre singurii care s-au zbătut a fost domnul Valdimir, care după 20 de ani de cereri și tatonări cu administrațiile publice întotrocheate a primit ceva fonduri pentru cercetare. Cică s-a despoerit până în prezent abia 5% din tot situl și tot ce însemna Dacia… Foarte puțin. Dar să sperăm că pe viitor vom afla mai multe.
Am aflat cum a fost cu aurul furat de romani. Că dacii aveau un sistem ingenios de-a ascunde aurul. Săpau un metru adâncime, puneau aur grămadă, apoi puneau pietroaie, iar pământ, apoi 4 brățări de aur și acoopereau cu pământ.
Și romanii când au dezgropat au dat de primele 4 brățări. S-au îmbătat de bucurie. Dar n-au săpat mai jos, unde erau alte grămezi de aur. Și-așa au plecat romanii cu tone întregi de aur. Care, după unele calcule însemna cam 10-15% din tot aurul dacic. Care și acum zace undeva ascuns, Zamolxis știe sub ce stânci, și ce pomi au crescut peste…
Romanii, beți de fericire că au găsit atâta aur, l-au dus acasă la Roma.
Unde, s-a dat lege ca toți locuitorii Romei să fie scutiți de taxe și impozite pentru un an de zile.
Cronicile spun că așa mare bogăție și bucurie era pe străzile Romei încât ăia se regulau între ei, pe străzi, în văzul lumii. Ăia, fiind pederaștii.
Multe chestii am învățat în excursia asta, la Sarmizegetusa Regia. Păcat c-a fost doar jumătate de zi… Și păcat de ploaia aia care a stricat tot fasonul.
dacul

Apoi, după ce-am coborât de pe munte, am ajuns la casa dacului Vladimir. Care ne-a primit pe toți la masă.
Am crăpat în noi două feluri. Tocăniță de miel, o amestecătură genială între sos și piureu de cartofi, iar felul doi mămăligă amestecată cu iaurt, cu brânză și cu smântână, pe numele de balmoș. Rețeta e spusă în filmarea de mai jos. Doamne, bună era…

Și când eram noi aproape gata cu balmoșul ăsta, Sebi îl roagă pe dacul nostru Vladimir să ne spună tradiția locului.

Numai că după câteva păhărele de palincă de la Gaben din portbagaj (bună a fost și aia…), dacul începuse să uite din tradiții.
– Care tradițe a locului?
– Aia de la masă!
– Care mă?
– Tradiția mă, ce le facem ăstora duipă ce termină de mâncat?
– Le tăiem mădularele?
– Nu mă, cu blidele!
– A, cu blidele. Da. Fiecare om după ce termină de mâncat, curăță bine… (eu mă și gândeam că mă pune să-mi splăl strachina…) blidul din care a mâncat și-l ia acasă! Numa tacâmurile le lăsați!
Adică fiecare ne-am luat acasă strachina din care am halipătit. Un gest superb. Am venit acasă și cu strachină, și cu cană de la Castel. Bașca mi-am umplut strachina cu cireșe!
Apoi am făcut poze de grup și ne-am despărțit de organizatori, fiecare plecând către casă. Foarte rău îmi pare că s-a terminat. Am zis eu că abia în 5-6 zile apuci să vizitezi așa în mare Hunedoara. Mare păcat că s-a terminat. Aștept cu nerăbdare ediția următoare!
grup-final
grup-final-2

Vizita in HD este un eveniment organizat de  Denisa şi Sebastian Bârgău şi HD Travel. Proiect susţinut de Primăria Oraşului Simeria, Agenţia de turism TOC Internaţional, Best Hotel HunedoaraCred ONG, CastelulCorvinilorHD.ro, Webbusiness.ro. Partener media: săptămânalul REPLICA.

Comments

comments

51 Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.