Şerpălău – 3

Primul episod
Al doilea episod

Deja acum Şerpălău se simţea răzbunat pentru toate batjocurile celorlalţi copii.
Aşa că de fiecare dată când mai făcea câte o boacănă şi şi-o lua cu vârf şi îndesat de la ceilalţi, în special de la George, stătea liniştit, cu un zâmbet zeflemitor în colţul gurii. Nimeni nu-i va putea la acea zi când speriase toţi tovarăşii de joacă mai mari. Nimeni!

De atunci George îl privea cu aţli ochi, oarecum temători, că “nu ştii ce-i trece prin cap prostului, şi-ţi ia gâtu’ cu securea în somn”.
Dar departe de adevăr temerile lui.
Şerpălău îşi vedea în continuare de năzbâtiile lui copilăreşti.

În acel an, Dumnezeu ştie cum, Petru se însura.
Şi culmea, cu una de la oraş.
Încă nu se ştie minunea, că aia era fată frumoasă, cu şcoală, cu ceva zestre, nu cârpă-n c… ca ăsta…
În fine, nunta se făcu, veniră rude de peste tot, şi din partea lui şi din partea miresei.

Şi ca-n majoritatea nunţilor astea de pe la ţară, şi nunta asta fu cu strigare.
Cu lăutari, cu turta miresei, dansul găinii, câte şi mai câte.

Se consumaseră o grămadă de bani.
Tătâne-su lui Petru dăduse jumate din bani, nu se ştie de unde avusese atâta, iar socuru-su ailaltă jumătate.
Totul a mers strună la nuntă.
N-a făcut scandat decât vărul Neluţu, care venise bine aghezmuit de pe tren.
Şi la nuntă pusese ochii pe sora miresei.
Ca apoi să pună şi altceva pe ea. Pe lângă una bucată mătărângă d-aia de neam prost, şi vreo 3 kile de ţuică regurgitată.
Că deh, aşa-i la nunţi. Mai ales la ţară.

Şerpălău nu făcuse mari năzbâtii la nunta lui frate-su.
A, în afară de faptul că dăduse drumul câinelui din lanţ şi rosese ăla bună bucată din puiul cu smântână…
Şi că dăduse ţuică la cai. Încă nu se ştie cum pusese el găletuşa de 5 kilograme în faţa calului.
Sau cum trăsese el ţuică din damigeană.
Înclin să cred că vărul Neluţu îl ajutase la această operaţine, dar nu bag mâna-n foc.

Nunta durase 3 zile şi 3 nopţi, ca-n poveşti, apoi rudele se adunară de prin şură, de prin pătul, pe Neluţu îl găsiră abia după o săptămână sub căruţă, laolaltă cu căţeaua care abia fătase.
Cum rezistase ăla atâta amar de vreme fără a mânca sau a bea ceva, Dumnezeu cu mila.
Probabil căţeaua avusese grijă de el, ca de puii ei.

După aceea, mirii hotărâră să plece şi ei o săptămână la mare, mare pe care n-o văzuse niciunul dintre ei.

Au luat bilete prin ONT şi hai în săptăluna de miere.
A, dar nu singuri!
Că nu vă spusei… Luară şi pe părinţii lui, şi pe cei doi fraţi mai mici, al nostru Şerpălău, şi George.
Casa o lăsaseră în grija Marianei, sora miresei, are prinsese drag de Neluţu. Aşa că totul era asigurat.

Plecară cu toţii la mare.
Pe drum, mers de câteva ore bune (cam 10) cu un personal prăfuit care lăsa în urmă tone de rugină.

Găsiseră locurile şi s-au pus pe povestit.
Nimeni nu observase lipsa Şerpălăului…

Va urma…

Comments

comments

9 Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Read more:
Sherlock Holmes

Am stat din decembrie cu ochii pe filelist. Doar-doar o apărea o versiune mai bună a filmului Sherlock Holmes -...

Vrei sporturi extreme? Du-te la cinema 4DX!

Îmi place adrenalina, sporturile extreme (să le privesc). Cu toate acestea, mi-e frică de apă, de înălțime. Drept dovadă, nici...

Crăciunul de demult

Cum a trebuit să scriu ceva acu cu burta plină de țuică, vișinată, sarmale, fripturi, salată de beouf (be right...

Close