STIUTE SI MAI PUTIN STIUTE DESPRE BANAT SI…BANATENI!

Se stie ca Banatul este o regiune istorică împărțită astăzi între România, Serbia (Banatul Sârbesc) și o foarte mică parte din Ungaria.Banatul se întinde pe teritoriul a trei țări, România, Serbia și Ungaria, având ca granițe naturale râurile Mureș și Tisa .Denumirea s-a limitat mai târziu la actuala provincie „Banat” de Timișoara. Inițial, numele regiunii Banat se leagă de (Turnu) Severin, Banatul de Severin și de succesorii istorici ai acestuia Banatul de Lugoj-Caransebeș și Banatul de Timișoara, formațiuni politice, militare și administrative cu rolul de marcă în cadrul sistemului defensiv antiotoman.Ce înseamnă insa să fii bănăţean? ,,In primul rând, io zic că eşti un om oarecare. Practic, nu poţi să zici că eşti altfel decât alţii. Doar poate că, într-un fel, noi, bănăţenii, avem ceva în plus faţă de alţii, din alte zone. locuind cu nemţi, cu unguri, ei au avut o influenţă pozitivă şi bună asupra noastră şi cred că am învăţat multe lucruri bune de la ei, în convieţuirea asta”,imi spunea candva,in grai…banatean, un om al locurilor,nascut si crescut aici,in Banat.Bănăţeanul, îl consider eu a fi un bun gospodar . Este gospodar,dar si mandru ce nu evita sa-ti spuna mai mereu ca ,,Banatu-i fruncea”!Nu omite deasemenea,sa-ti destainuie ca de-a lungul anilor,pe aceste meleaguri s-au petrecut multe.Unele stiute,altele poate ca nu.Iata acum, doar cateva exemple aleatoriu alese:

-Frontiera între Austro-Ungaria și România: gara Vârciorova (1911)
Ridicată în anul 1879, gara din Vârciorova a fost o impunătoare clădire construită în vecinătatea frontierei cu România, în apropierea Dunării, de către administrația Austro-Ungară. Arhitectura era similară cu cea adoptată și în alte cazuri. Amintim numai de Gara Ițcani din Suceava, aceasta fiind tot o gară de frontieră, similară celei de la Vârciorova. Din păcate, odată cu ridicarea apelor lacului Porțile de Fier I și această clădire a dispărut pentru totdeauna in apele fluviului!

-Tot in ani românii s-au mobilizat si se mobilizeaza pentru salvarea căii ferate Oravița – Anina!
În mai puțin de 24 de ore, peste 3000 de cetateni au semnat petiția prin care se cere păstrarea cursei zilnice regulate pe calea ferată Oravița – Anina. Noul mers al trenurilor ce va intra în vigoare în data de 15 decembrie 2019 nu mai conține această cursă fapt ce va avea un impact major asupra orașelor Anina și Oravița din punct de vedere turistic și nu numai.
Calea ferată Oravița – Anina reprezintă unul din cele mai importante puncte de atracție turistică de pe harta Banatului. Linia este un simbol al tehnicii și ingineriei și reprezintă o bijuterie arhitecturală cu care se poate mândri nu doar România ci și Europa. Calea ferată a fost construită în perioada administrației Habsburgice în Banat și inițial funcționa pe traseul Anina – Oravița – Iasenovo – Biserica Albă – Baziaș. Astăzi, numai sectorul Oravița – Anina mai funcționează!

-Orsova/Orschowa/Orșova: biserica ortodoxă (1910)
Printre cele mai importante repere din vechea Orșovă amintim clădirea administrației fluviale, clădirea deosebit de frumoasă a magazinului lui Scheinberger Mor, Hotelul Împăratul Ungariei condus de Pataky Samudar și Hotelul Ožanič precum și Biserica Ortodoxă care fusese ridicată pe strada Szécheny, una din cele mai importante artere din oraș.Remarcăm în imaginea de mai jos aliniamentele de arbori, probabil băgrini. Se mai remarcă șolocaturile ce acoperă ferestrele clădirilor dar și ușile din lemn. Al doilea om din partea stângă parte că poartă un șort de bucătărie; putem presupune că acesta era măcelar. Există persoane care își mai aduc aminte de vechea Orșovă și de această stradă?

-Dar de ,,Privighetoarea Banatului” vă mai amintiți? Asa a supranumit-o Tiberiu Ceia pe Mariana Drăghicescu, pe drept cuvânt, ”Privighetoarea Banatului”. Mariana Drăghicescu s-a născut în data de 18 septembrie 1952 în Bogâltin și a decedat în data de 3 aprilie 1997 la Toronto, în Canada. Ultima dorință a artistei a fost ca trupul ei să fie adus și înmormântat acasă în Banat.Dacă vreodată ve-ti avea drum în Cimitirul Eroilor din Timișoara, puteți căutati mormântul ei foarte aproape de intrarea centrală. O floare și un gând bun pentru cea care a dat glas sutelor de doine din Banat sunt gesturi de aducere aminte și recunoștință. Deși au trecut peste 22 de ani de la trecerea în neființă, bănățenii nu o uită pe care care a fost, și rămâne în inimile multora, Mariana Drăghicescu – Privighetoarea Banatului!

-Frontiera între Austro-Ungaria și România sau limita între Banat și Oltenia:
Iată o superbă carte poștală circulată în anul 1908 și emisă de Hutterer G. din Orșova. Imaginea surprinde hotarul între Austro-Ungaria (Banat) și România (Oltenia). În stânga imaginii se observă o clădire cu capitel și coloane ce pare a fi un sediu al grănicerilor austro-ungari în timp ce în depărtare se remarcă sediul grănicerilor români. În dreapta imaginii (nu se observă) curge Dunărea. De remarcat plopii din stânga imaginii dar și cei din apropierea pichetului românesc de grăniceri.De remarcăm si faptul că pe această carte poștală a fost scris de mână Mrakonyavölgy ceea ce s-ar traduce prin Valea Mraconia. Interesant este că pârâul Mraconia curge mult în amonte față de vechea graniță. Pe e altă parte se poate considera că toponimul indicat reprezintă locul în care au fost scrise data și semnătura pe hartă. Între cele două pichete se observă un curs de apă pe care este construit un pod deasupra căruia trece drumul care se observă în imagine. Mai mult ca sigur, pârâul în cauză este actualul pârâu Bahna sau, mai puțin probabil, pârâul Vodița.

Deocamdata,ne vom opri aici cu eximplificarile,nu inainte insa de a oferi si nostalgicilor o placuta amintire:bilet la Opera Română din Timișoara (1984)!Asadar,pentru nostalgicii vieții culturale din perioada socialistă, iată un bilet de intrare la un spectacol susținut la Opera Română din Timișoara în anul 1984. Biletul a fost tipărit la Întreprinderea Poligrafică Filaret și a costat pe atunci 20 de lei.

Marc Ciubotaru

Comments

comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Read more:
Despre cum am agățat eu o gagică pe net

Cum? Cu arcanul, doar așa veneau, mama lor de bagaboante. Dar s-o iau de la început că de la sfârșit...

Poezii fara rima!

Citisem mai demult faptul ca exista si poezii fara rima. Zice-se rima alba. Parca parca-mi aduc aminte ca invatasem despre...

Oază de verdeață între betoane!

Am crescut la țară, în mijlocul naturii. Culegeam mere din copac, le ștergeam în grabă pe tricou și le mâncam....

Close