ȘTIUTE ȘI MAI PUȚIN ȘTIUTE DESPRE TURNUL EIFFEL!.

Pentru concetățenii noștri, Franța și în special Parisul nu mai sunt de mult o necunoscută. Astăzi oricine poate vizita aceste mereu atrăgătoare locuri, fie în interes de serviciu, fie ca simplu turist sau cu alte diferite ocazii. Românii au aflat și cunosc multe despre această frumoasă țară, dar mai ales despre orașul luminilor, cum este denumit Parisul. Puțini sunt însă cei care știu că simbolul Parisului, celebrul Turn Eiffel, a fost realizat după o tehnologie inventată în România de inginerul Gheorghe Panculescu. Deunăzi, un amic, reîntors din Franța, mi-a spus cu justificată mândrie că pe structurile metalice ale Turnului, oricine poate să vadă scrisul, încrustat în oțel “Made în România-Reșița”! Curios, am căutat pe net și, spre justificata-mi satisfacție, am găsit cele scrise mai jos pe care, cu unele mici modificări, vi le ofer acum spre lecturare.

Sa vedem acum,în rândurile care urmează, cine este de fapt, inventatorul. După ce a absolvit cursurile Politehnicii din Zurich, inginerul Gheorghe Panculescu ajunge să lucreze în cadrul companiei Eiffel, la recomandarea marelui scriitor Vasile Alecsandri. În 1878, Panculescu revine în țară pentru a construi calea ferată București-Predeal. În acea perioada, G P inventează un sistem de îmbinare a traverselor de cale ferată, care avea să revoluționeze construcțiile metalice. Astfel, datorită metodei de montare a șinei pe traverse în afară spațiului caii ferate, Panculescu a reușit să termine lucrarea concesionată în mai puțin de un an, deși termenul de livrare era de aproape cinci ani. Impresionat de proiectul inginerului român, Gustave Eiffel se deplasează special la Vălenii de Munte pentru a-l întâlni pe Panculescu, cel care avea să devină inspector general al Cailor Ferate Române. Eiffel a vrut să vadă tehnologia folosită de acesta la montarea caii ferate.

După un an, în 1879, în casă unde se află acum Muzeul Nicolae Iorga, francezul a fost găzduit de Panculescu și a fost impresionat de genialitatea invenției românești. Aici, Gustave Eiffel, care avea să devină celebru, i-a vorbit gazdei despre proiectul sau, înălțarea unui turn ieșit din comun, la Paris, pentru Expoziția Universală din 1889. Împreună au discutat despre adaptarea tehnicii inventate de conationalul nostru la construcția turnului, folosind subansamble metalice confecționate la sol și asamblate după aceea, pe măsură ce se înalta lucrarea. Interesant este și faptul că destinul celor doi ingineri avea să se încheie, în același an, 1922. Profesorul Eugen Stănescu de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie s-a numărat printre puținii cercetători ai acestui inedit episod. A fost special în Franța pentru a studia cât de cunoscut este aportul inginerului român la ridicarea simbolului orașului luminii.

Studiind documentele acelor vremuri, profesorul a găsit un studiu intitulat „Communication sur les travaux de la tour de 300 m”, datat 1887, în care celebrul inginer Alexandre Gustave Eiffel precizează că turnul care îi poartă numele nu s-ar fi putut construi dacă nu ar fi aflat de tehnică inovatoare folosită de inginerul român Gheorghe Panculescu la construcția tronsonului de cale ferată București-Predeal. Din păcate, numele romanului este mult mai cunoscut în Franța decît în țară unde s-a născut. Doar, că palidă consolare, la insistențele profesorului Stănescu, o școală generală din Vălenii de Munte-i poartă de la începutul acestui an numele inginerului Gheorghe Panculescu!

Din nefericire, cazul nu este izolat! Mai sunt si alti români cu realizări, unele chiar epocale, despre care mai nimic nu se mai vobeste, zăcând într-un curios si condamnabil cvazi anonimat! Oare de ce? Despre măcar câțiva dintre aceștia, promit să va ofer, cât de curând, unele amanunte.

Marc Ciubotaru

Surse: Jurnalulampress.ro

 

 

P.S. Oricât ne-ar plăcea ca cele scrise mai sus să fie adevărate, din păcate, nu sunt. Chiar exista și o poză frumos prelucrată în Photoshop cu “Made in Romania – Resita”, însă adevărul este altul. Cea de jos este fotografia reală care se află pe turnul Eiffel.

Comments

comments

3 Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Read more:
Anca Cârcu – de râs sau de plâns?

Fără să vreau am dat de madam Anca Cârcu. Nu căutând decolteuri, după cum ați crede, ci mi-a sugerat youtube...

Cum să nu pierzi lista de contacte?

De când cu smartphone-urile astea, ai crede că pierdutul listei de contacte, e-o poveste pierdută. Ei bine, au am reușit...

Nu există șaorma cu de toate!

Ați auzit expresia "șaorma cu de toate". Ei bine, expresia este incorectă. Nu există pe lumea asta șaorma "cu de...

Close