STIUTE SI POATE (INCA)NESTIUTE DESPRE…. MUNTELE ATHOS!

Nu putini sunt romanii care-si propun(si reusesc)sa ajunga acum,de Sfintele Paste pe Muntele Athos.E mai mult decat interesant dar mai ales benefic pentru cultura spirituala a fiecarui crestin.Asa ca mi-am propus sa va ofer in randurile si imaginile ce urmeaza cateva utile amanunte despre acest mirific loc de purificare spirituala.Sfântul Munte al Athonului (care mai este numit pe bună dreptate Grădina Maicii Domnului) este o peninsulă legată de pământul Greciei în partea din spre miazăzi, având celelalte trei părți scăldate de Marea Egee. Lungimea Sfântului Munte este de 60 km, iar lățimea variază între 12 și 18 km. Altitudinea vârfului Athonului este de 2030 de metri . Suprafața peninsulei este de 389 km 2.

Muntele Athos (în greaca modernă Άγιοv Όρος – Sfântul Munte) cuprinde un munte (2033 m) și o peninsulă(cu lungimea de 60 km și o lățime ce variază între 8 și 12 km, aria totală fiind de 360 km pătrați) în nordul Greciei, în regiunea Macedonia, unde își au locul douăzeci de mănăstiri, patrusprezece schituri și o mulțime de chilii călugărești, în care trăiesc mai mult de 1500 de monahi ortodocși. Regiunea este autonomă din punct de vedere administrativ, alcătuind un stat monastic cu capitala la Careia (Karyes).Se spune ca până la venirea Maicii Domnului aici, Sfântul Munte se afla în întunericul închinării la idoli. Se aflau multe capiștii dolești, iar pe vârful Athonului se afla idolul Apolon, fiind făcut din aur și având o înălțime uriașă. Se mai spune că atunci când era luminat de soare, se vedea tocmai de la Constantinopol. La acest idol, veneau mulți și i se închinau, iar diavolii care locuiau în el răspundeau la întrebările lor, dar mai întâi trebuia să li se aducă jertfe,chiar pe unii din copiii lor. Și acum se păstrează altare idolești, având pietre cu canal de scurgere a sângelui,pe care se junghiau copiii mici.Athosul este singura republică monahală ortodoxă din lume ,unde au fost si sunt din totdeauna călugări de toate națiile. Locuiau în aceleași mănăstiri fără să fie nevoie de mănăstiri separate.

În antichitate a purtat numele de Akte, denumirea de „Athos” provenind, probabil, din mitologia elină: un străvechi gigant din Thracia cu acest nume, în lupta sa cu zeii olimpici, ar fi aruncat o stâncă uriaşă împotriva lui Poseidon. Stânca aruncată s’ar fi prăbuşit în mare şi astfel a luat naştere acest munte stâncos,pe nume Athos. Homer, cu opt veacuri înainte de întruparea Mântuitorului, pomeneşte Athosul în celebra sa Iliadă, iar mai apoi anticul poet tragic Eschil, prin corul ce deschide tragedia Agamemnon, localizează peninsula ca loc al naufragiului flotei persane plecată să cucerească Ellada. În anul 480 î.Hr., regele persanXerxes I (biblicul Ahashverosh 519-465), în al doilea război medic, a tăiat peninsula Actium (Akte) printr’un canal de doi kilometri şi jumătate (ale cărui urme mai sunt vizibile şi astăzi la Nea Rhoda).Avatonul este legea care interzice femeilor a intra in Sfantul Munte Athos.

“Avaton” inseamna “neumblat”,prin acest cuvant facandu-se referire la interdictia femeilor de “a umbla” pe pamantul Sfantului Munte Athos.Avatonul este actul care a permis locului sa ramana pana astazi unul sihastresc si monahal, singurul de acest gen din intreaga lume. Avatonul este un fel de granita naturala a Sfantului Munte.Calugarii athoniti au ales locul, salbatic si neumblat, si tot ei au zidit manastirile si bisericile de pe stanci. Calugarii au sfintit locul,cu rugaciunile si sangele lor, si tot calugarii au hotarat, intr-un glas, ca “avaton-ul” sa ramana valid,indiferent de legile si poftele lumii pagane. Calugarii de aici duc o viata simpla si austera. Ei au adoptat o dieta mediteraneana, cea mai mare parte a ei bazndu-se pe plantele si legumele cultivate si preparate in gospodaria manastirilor. Ei evita consumul de carne, iar pestele este consumat cu moderatie.De unde si Motto-ul calugarilor: ,,Mananci pentru a trai, nu traiesti pentru a manca”. Un contrast puternic cu lacomia,nu?

Fara a mai face referiri la istoria acestor locuri sfinte trebuie sa va mai spun ca aceasta Republica monahală este administrată de către 20 de reprezentanţi ai mănăstirilor athonite – care formează „Sfânta Comunitate”(Iera Koinotita). În „parlamentul” Athosului (aflat în Karyes) se iau toate hotărârile – obligatorii pentru toţi! –în şedinţe ce au loc de două ori pe săptămână, conduse de un protos, sau protoepistatis („întâiul înadunare”). Protosul este ales pentru un an de către cinci mănăstiri: Megistis Lavras (Marea Lavră),Vatopaediou, Iviron, Hilandar şi Dionisiou. Instanţa executivă athonită este „Sfânta Pază” (Iera Epistasia),alcătuită – tot pentru un an – din protos şi încă trei egumeni din cele cinci mănăstiri mai sus amintite. Iera Epistasia păstrează şi sigiliul Koinotitei – care este alcătuit din patru părţi, fiecare egumen având câte una din ele. Există însă şi un reprezentant al statului elen, un ,,guvernator al Sfântului Munte”, care veghează la„menţinerea stării de ordine pe Sfântul Munte”.

Am covingerea ca cele inserate v-au fost sau sunt de folos,indeosebi celor care acum de Paste sau cu alt prilej vor ajunge in atragatoarea Gradina a Maicii Domnului!

Marc Ciubotaru

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Comments

comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Read more:
Cum să NU-ţi faci coadă

Aici vom vedea cum să NU-ţi faci coadă. Aşa da! Asa NU! FUCK NO!

Despre filme

Am văzut la TV cu câteva zile în urmă un film de groază. Staţi, nu vă speriaţi. Nu groază... Ceva...

Nedreptate! – Sunt ciudos!

Voiam să scriu altceva acum, dar m-am uitat să văd rezultatele concursului organizat de vexio.ro şi devicer.ro. Stupoare! Ăştia mici...

Close