SUGESTII DE VACANTA: DRUMURI PRIN MEMORIE!…

Dupa ani si ani inca memoria- mi este clara. Nu ma face de ras! Astazi bunaoara, intr- un necesar moment de ragaz, mi- am reamintit de numeroasele drumuri ce le faceam candva, atunci cand ma aflam in plina activitate profesionala(si nu numai), spre si in mirifica Delta a Dunarii. Acolo, in splendoarea naturii, in acea rustica imparatie a apelor si a pasarilor(unele,unicat), am cunoscut zeci de oameni statorniciti din tata- n fiu , pe indepartatele si rusticele localitati ,unele situate in locuri greu accesibile, strabatute de numeroasele canale sau chiar prin zonele in care apele Dunarii se varsa incet, pe nesimtite , in Mare Neagra.

Oricat talent ai avea, nu poti sa descrii incuvinte frumusetile din acele locuri, ineditul a tot ce intalnesti, fie pe dunele de nisip, prin labirintul canalelor sau pe intinsul plajelor salbatice de pe mal de Mare. Pe toate sau macar pe cateva, le puteti admira si dv. in zilele de vacanta sau chiar si- n Weekend. Acum insa eu imi voi depana amintirile ,cele cat au mai ramas din anii care au tot trecut, ,, poposind”, pe rand, (si descriind in articol) in universul catorva dintre…minunile Deltei…Ziua a început foarte devreme, tocmai pentru a vedea rasaritul soarelui din cel mai estic punct al României. Asa ca, la ora 5: 00 , insotit de cameraman si, bineinteles, de nelipsitul carnetel de note, am plecat din Sulina cu o salupa a capitaniei portului, spre comuna C. A. Rosseti, mai exact spre satucul Cardon, un loc parca uitat de lume! Am intrat repede pe unul din canale strajuite de stuf si de diverse alte vegetatii specifice zonei si în jur de ora 5: 45, atunci când marea bila portocalie si- a facut aparitia pe bolta cereasca, am încercat sa surprindem mai tot ce era mai frumos. Apoi, prin ,,stradutele”de apa si cu stufaris, intr- un tarziu ne- am apropiat de pamturile nisipoase din catunul Cardon, un sat ce apartine de comuna C. A. Rosseti, care prin 2004 avea doar 7 locuitori! In toata trecerea noastra de inca vreo 30 km pe malul canalului, am traversat sate parasite, gospodarii micute de pescari, cai salbatici , vreo 2 stane si ….cam atat!

Comuna mai are în componenta sa înca patru sate: Sfistofca, Periprava (localitate de frontiera, pe malul bratului Chilia ( acolo unde in comunism se afla renumita si sinistra colonie de munca fortata, destinata detinutilor politici), Letea si C.A.Rosseti iar in 2011, din cate am aflat, populatia acesteia numara 910 locuitori.Toate satele sunt situate pe grinduri marine, iar acest lucru le face unice în România. Am putut observa o zona a României bogata în peisaje, o zona care merita promovata intens si cu drag, dar în acelasi timp o zona foarte saraca din multe alte puncte de vedere. Din Cardon, dupa ce- am cunscut si vorbit cu cativa localnici, sufletisti , deosebit de primitori si buni ca painea calda , ne- am continuat ,, drumul”spre centru de comuna pentru a cunoaste, intre multe altele,o tanara doctorita repartizata(asa era pe atunci!) sa- si faca in acele locuri, anii de stagiu! Intre timp, pe nesimtite, umbrele inserarii si- au pus amprenta pe intregul peisaj dintre Dunare si Mare. Iar cand intunericul si linistea mormantala acoperisera totul, noi(eu si colegul), ,, atacati”de miloanele de tantari, am inceput deja sa avem emotii! Ramasi fara salupa ,dar cu sprijinul inimoasei doctorite, ne- am dus spre Consiliul Popular(asa se numea Primaria) ca sa incercam un eventual telefon la Sulina in dorinta fireasca de a ne ajuta cu ceva , pentru drumul de intoarcere.

De celulare,nu se vorbea atunci in Romania. Nici macar nu se stia nimc! In fine, cu chiu cu vai, am reusit , iar apelul nostru a avut ecou. Ni s- a promis ca in cateva ore o sa soseasca o salupa! Intre timp, se facuse bezna totala. Nu era absolut nici- o lumina (se faceau… celebrele economii!) si nici macar luna de pe cer aproape ca nu se vedea din cauza norilor. Din cand in cand, de la distanta, peste mugetul valurilor marii , se mai auzea cate un latrat de caine , in concurenta parca, cu grijile si emotiile noastre se parea fara sfarsit pana cand , nici nu ne mai vedea sa credem,a aparut salupa! Gata, ne- am zis, suntem salvati! Apoi, cand au aparut si cateva lumini dinspre Sulina, in sfarsit, am rasuflat ceva mai linistiti! Iar odata ajunsi, oraselul, cu faleza si zona centrala totusi luminate, ni s- a parut o adevarata metropola! Astea au fost, pe scurt, intamplarile prin care am trecut atunci , in acea escapada de pomina , spre si in locuri departate, mai greu accesibile (acum, probabil, ca datele problemei sunt cu totul altele),dar de o frumusete naturala de exceptie, unica- n felul sau. Asa ca, va invit sa le vizitati cu incredere ori cand aveti posibilitatea. Delta Dunarii este nu numai o imensitate de apa, pasari si vegetatie. Ea va ofera spre cunoastere si admiratie locuri minunate, fascinante , pe care cu greu le veti uita. Indiferent daca cele scrise v- au retinut sau nu atentia si interesul, eu voi mai reveni si cu alte repere turistice, unele deosebit de tentante si atragatoare: canalul Chilia, Ilganii, canalul Barbosu, Maliucul ,canalul Sf.Ghrorghe si multe, multe alte locuri de poveste…

.

(sursa videoclipurilor:Youtube)

https://www.youtube.com/watch?v=XOe1pzgze70

https://www.youtube.com/watch?v=RFJYUBCvyDk

Marc Ciubotaru

 

Comments

comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Read more:
VINE, VINE 1 MAI

Chiar daca mai sunt 2-3 zile pana de 1 Mai, la noi "distractia" (ca sa nu zic, dezmatul sau... dezinhibarea!)...

Alcoolemie record la un ceh

Titlul de "cel mai om bețivan dă pă planeta lu' Pământ" îi revine unui ceh. Acesta, a fost internat în...

PRIORITATI MEREU AMANATE SI NICICAND REALIZATE

De cu mai multe zile-n urma, dar si acum, multe posturi tv ne tot informeaza, in jurnalele de stiri, ca...

Close