The Meg – rechini uriași și Jason Statham

De ieri, în cinematografele din România a apărut pelicula “The Meg“, grație Vertical Enterteinment. De-a lungul a câteva eșecuri cinematografice pe tema rechinilor, după succesul din Jaws, pelicula The Meg a avut mult de tras. L-a luat și pe Jason Stadham pentru a reuși să se deosebească de celălalte filme de duzină.

Ideea nu e nouă, cea cu Megalodonul (rechinul uriaș), dar nici nu e rău pusă în practică. Însă nu vă așteptați la un Jaws care să te țină cu sufletul la gură. Filmul este ușor digerabil, te ține pe scaune, însă nu are scânteia unui block-buster, indiferent de calitățile actoricești ale lui Jason și de tona de CGI prezentă în film.

Ca o oarecare noutate într-un film, a apărut ideea de bază subacvatică, creată pentru monitorizarea vieții marine. Dacă mai ține ineva minte serialul Sea Quest, veți vedea niște similitudini care vă vor bucura. Oh, memories! Și cercetătorii s-au gândit că după 11 km adâncime, în Groapa Marianelor, mai există viață și că, de fapt, fundul descoperit din batiscaf este doar o iluzie optică. S-a explicat puțin și insuficient pe tema asta, însă admitem că acolo nu e fundul și mai există viață în adâncurile îndepărtate.

Însă, spre deosebire de ce-ar fi trebuit să NU vedem, am descoperit că la 12 km adâncime, se poate vedea prin hubloul batiscafului, se poate vedea afară aproape la fel de bine ca pe geamurile murdare și mătuite ale personalului de Zimnicea. Lucru total nerealist la peste 300 metri adâncime.

Dacă puteți trece peste aceste mici inadvertențe, filmul merită atenția voastră. Desigur, binele învinge întotdeauna, iar răul, oricât de mare și fioros ar fi, tot moare în mâinile unui erou iscusit care salvează situația pe ultima sută de metri.

Comments

comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.