Vrei servit? Na servit! Na servit!

Hai să aștern una din povestirile comice pe care mi le spunea bunică-meu. Despre servit.
Ziceam că românul vrea să fie servit, tratat ca un rege și totul să-i fie moka.

În iarna lui 49-50, bunică-mea avea 22 de ani. Bunică-meu la fel. Maică-mea era în pântecul bunicii, fiind născută în februarie. Bunică-mea era taxatoare la autobuz (cum era pe vremuri o tanti în autobuz, de la care luai bilete), iar bunică-meu măcelar. Cel mai mare măcelar al Severinului în perioada postbelică.
Într-o seară se întorceau acasă, la Erghevița, unde am copilărit. 13 kilometri de oraș.

erghevita

Fiind iarnă cu nămeți enormi ca-n 50 și 55, nu mai mergeau niciun tren și nicio mașină. Așa că ai mei bunici au luiat-o pe jos, să ajungă acasă, la țară. Numai că bunică-meu era într-una din zilele alea. Rupt de beat. De-a căzut el și de pe pod, de la 15 metri și n-a avut nimic. În iarna lui 55, cu nămeți de 5 metri înălțime…

Și cum au plecat ei de la oraș pe la 4 după amiaza, trebuiau să ajungă acasă pe la 9 seara. Cum bunică-meu abia se ținea pe picioare, se sprijinea de bunică-mea. Care abia mergea și ea, fiind gravidă prin luna a 7-a sau a 8-a.
Pe la vreo 3 kilometri de casă, bunică-meu nu mai putea să mai meargă. Și s-a prăvălit. S-a aplecat bunică-mea să-l ajute, el trăgea de ea să se ridice. Ca-n filmele cu pitici, vă dați seama.

Și tot trăgând de ea, vede fularul. Și s-apucă omul să tragă serios de fular. Care era înfășurat în jurul gâtului bunicii de 2 ori. Și al bătrân (vorba vine, era tânăr atunci) trăgea ca disperatul. Până s-a apucat bunică-mea de și-a desfăcut fularul și-a fugit către casă, plângând.
Ajunge ea acasă, cu o jumătate de oră înaintea lui bunică-meu.
Acasă era doar tatăl bunicului, cehoslovac. Nu prea vorbea bine românește. Bunică-mea îl imita perfect, când povestea…

– Ce e ma fato? De ce plange?
– Nebunul e beat și m-a tras de fular să mă gușoaie.
– A, mama lui copilu, las ca vine el acasa…

Vine bunică-meu după juma de oră, nici nu se descalță, se trântește la masă și-ncepe să urle, dând cu pumnii în masă:
– Vreau să fiu servit!

Se pune bunică-mea să-i pregătească masa, dar o oprește al bătrân.
– Lasa Getule, du-te de te culca. Servesc eu pe cupilu!

Și bunică-mea se dă la o parte și-l lasă.
Al bătrân se ia imediat de fi-su:
– Ce ma cupile? Ce e cu tine? Beat ca porcu. Strangi nevasta de gât? E gravida!
– Vreau să fiu servit!
– Stai că te servește tata imediat cupile!

Era un metru între masă și aragaz. Pe aragaz era o tigaie mare, plină cu ouă ochiuri, cârnați și bucăți ce carne, fripte în untură. Fiind măcelar bunică-meu, carnea și cârnații erau ceva de genul pâine acum la noi.

Și ia al bătrân tigaia aia, cu ouă, grăsine, cârnați și carne. Și-ncepe să-i dea în cap lui bunică-meu cu ea!
– Vrei servit cupile? Na servit! Na servit!

De-au sărit cârnații și ouăle din tigaie peste tot prin bucătărie. Bunică-meu plin de unsoare, o ia la fugă pe ușă. În noaptea aia a dormit în grajd, în pod. S-a acoperit cu fân.
În casă bunică-mea plângea uitându-se la dezastrul din bucătărie. Peste tot numa cârnați, untură și ouă.

– Du-te la culcare Getule. Îl servesc eu daca mai vrea…
wife-frying-pan-husband

Comments

comments

5 Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Read more:
Borș, leuștean, morcovi, cartofi!

Azi a fost rândul bărbaților la bucătărie, așa că, pe lângă o mâncărică dintr-un ditamai curcanul, am făcut și-o ciorbiță....

Cum n-am câștigat eu iPhone 6S roz!

Joi seara a fost dezvelirea lui iPhone 6 S în România. Lume grămadă, buluc. Atât curioși cât și onlineri, ba...

Poza zilei

Poza zilei - Prietenia Azi avem un cățel și-o fetiță, prieteni buni. Voi ați avut un așa cățel în copilările?

Close