„ÎNGENUNCHIAT”SAU,,INGENUNCHEAT”?

Iata intrebarea pe care incerc sa vi-o expun in dorinta firerasca de ai afla raspunsul corect.Trebuie spus ca totul a pornit de la unele succese(nu putine la numar)ale Simonei Halep de pe terenurile de tenis din intrecerile internationale si nu numai.
Dupa acestea, a venit rândul filologilor, mai exact al gazetarilor sportivi cu preocupari si din sfera literaturii, pentru a aşeza respectivele evenimente în termeni adecvaţi,corecti.Asa ca,daca va reamintiti,la una din acestea,se pare ca la cea de la Wimbledon,campioana noastra s-a asezat in genunchi si a multumit Divinitatii pentru izbanda finala..Acea imagine a fost întoarsă pe toate feţele, mai puţin pe cea lingvistică.

Pe internet cat si in presa scrisă, am sesizat o adevărată concurenţă între „a îngenunchiat” şi „a îngenuncheat” (pe iarbă).Asa ca dacă ar fi să ne imaginăm un test de evaluare, cu cinci variante de răspuns, l-am formula cam asa:

Alegeţi şi motivaţi forma corectă:
– „îngenunchiat”, pentru că provine de la cuvântul de bază „genunchi”;
– „îngenuncheat”, pentru că provine de la cuvântul de bază „genunche”;
– ambele forme, pentru că fonetic sunt identice: [înğenunќat];
– varianta 1, dar cu altă explicaţie;
– varianta 2, dar cu altă explicaţie

Să recunoaştem: am pune mâna în foc pentru prima variantă, negându-le pe 2. („genunch” este o formă regională, nu literară) şi pe 3. (în materie de ortografie, nu e posibilă ecuaţia „şi aşa, şi aşa”).Toate acestea le spunem noi.Dar sa aflam acum ce spun sau ce-ar spune ortografii…

Regretatul Al. Graur,spre exemplu, nu discută cazul, iar Mioara Avram are prea mare încredere în noi: „La verbele cu infinitivul în -chea, -ghea sunt corecte formele în -ez, -ezi, -em: îngenunchez, ingenunchezi, îngenunchem” („Ortografie pentru toţi”, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1990, p. 22). S-ar deduce (de către naivi, desigur) că doar la indicativ prezent selectăm varianta cu e, iar participiul (incluzând aici şi pe cel din alcătuirea perfectului compus) se scrie cu… şi lucrările normative.
Îndreptarele ortografice ceva mai vechi, din 1909 şi 1932, recomandă „îngenunchiat”, amestecând formele cu -i- sau cu -e- şi nesocotind astfel principiul morfologic în ortografia limbii române. IOOP (din 1960 până în 1995) şi DOOM (1982, 2005), imprudente, nu se ocupă decât de indicativul prezent îngenunchează, îngenunchem şi de gerunziul îngenunchind (DOOM adaugă conjunctivul să îngenuncheze). Cu răbdare, căutăm în partea teoretică a IOOP-ului şi deducem: „& 39. Se scrie ea, nu ia, după ch, gh când există forme alternante cu e” (ediţia a V-a, 1995, p. 16). În seria de exemple care urmează, nu există nici un verb de forma „a îngenunchea”, iar participiul nu este băgat în seamă. Se poate naşte ideea că acesta se va scrie cu i, pentru că se substantivizează: *îngenuncheat: *îngenunchiatul/un *îngenunchiat.
Acum,dupa ce ati aflat pareri si pareri, poate ca intrebati:care-i de fapt varianta corecta?Iata raspunsul:Pentru a simplifica,conjugând verbul a îngenunchea, ajungem la (eu) îngenunchez (nu *îngenunchiz), care include vocala e după ch, păstrată în toate derivatele. Varianta de răspuns cu nr. 1, cea mai plauzibilă, cade pentru că avem altă clasă morfologică: de la substantivul genunchi s-a trecut la verbul a îngenunchea, care este utilizat în vorbire prin conjugare: îngenunchez, îngenunchem îl impun pe e din îngenuncheat.
(una din surse:Ioan Danila,ziarul ,,Desteptarea”-Bacau)

Marc Ciubotaru

Comments

comments