SIMILITUDINI POLITICE!…
Acum,ca- i vacanta si final de an,si politicienii nostri,dupa atata ,, munca”, se mai… odihnesc. A o pauza. Nu se mai saluta ,nu se vad sau revad, nu se mai injura ca la usa cortului(sau Parlamentului!)deci, sunt in relache! În ultimii ani, tirurile verbale dintre oponentii politici par a fi mai putin discursuri tinute de adulti simai mult dialoguri acide între niste pustani prost educati!
V- ati intrebat oare daca numai ai nostri facatori de legi se insulta si se improsca asa, abject? Or mai fi si altii? Da, zic eu si nu numai eu, intrucat asa cum veti afla din randurile ce urmeaza, insultele, certurile si calomniile au fost si vor mai fi in decursul istoriei. Iata asadar, cum se insultau politicienii din Roma Antica.
Traditia politicienilor care se balacaresc era larg raspândita în acele locuri si vremuri,dar era si extrem de brutala, potrivit unor noi cercetari. Liderii romani desfasurau adeseori atacuri verbale si se aruncau asupra oponentilor lor cu atacuri la persoana si acuzatii scandaloase. Îndurau chiar si potopuri de insulte din partea celor pe care îi guvernau,potrivit lui Martin Jehne, profesor de istorie antica la Technische Universitat în Dresda, Germania.Profesorul Jehne si- a prezentat cele descoperite despre insultele din politica romana la cea de- a 52- a Întâlnire a Istoricilor Germani, care a avut loc la Universitatea Munster, din Germania. Potrivit lui Jehne, senatorii romani(ca si cei ai nostri,romani!) îsi loveau dur adversarii pentru a- si întari pozitia printre cei care îi sprijineau – o strategie cu ecou în arena politica de astazi. Atunci, ca si acum, insultele erau folosite pentru calitatea lor de amuzament, atragând atentia si stârnind indignarea, la fel ca insultele, amenintarile si discursurile rasiste de pe Internet din zilele noastre.Însa o astfel de strategie avea doua taisuri, daca publicul lua partea celui insultat.
In urma cu mai bine de 2.000 de ani, faimosul politician roman Marcus Tullius Cicero l- a acuzat la un moment dat pe adversarul sau Clodius ca a întretinut relatii incestuoase cu fratii si surorile sale. Acest tip de insulta era insa ceva normal în acele zile. Când vine vorba de insultele din politica de azi, România nu duce deloc lipsa de autori de porecle josnice si insulte exprimate mai mult sau mai putin direct. O meteahna care s- a facut simtita mai ales în anii ’90, arta de a insulta adversarul politic s- a rafinat pe masura ce diferitele partide s- au tot succedat la putere. Însa oricât de mult dispretuiau senatorii romani(deci nu ai nostri) aerele regale, de obicei proveneau din case privilegiate, si ucenicia la niste senatori mai batrâni si experimentati îi învata, probabil, cum sa navigheze pe câmpul minat al insultelor proferate de ceilalti senatori. „ Învatau ce sa faca prin observatie si imitatie. Asa ca, daca erau martorii unui schimb de insulte între senatori, învatau si ei sa insulte si sa îndure insultele”, a mai precizat Jehne. Politicienii din Roma Antica nu erau singurii care îsi insultau colegii.
Cetatenii romani îsi exprimau, deasemenea, nemultumirile fata de personajele nepopulare prin batjocura publica. Uneori, insultele erau proferate pe scena(,, Imperiul Roman – Senatul adunat într-un templu”. Autor: J. Williamson). De exemplu, în 59 î. e. n. , generalul si politicianul Gnaeus Pompeius Magnus (cunoscut si ca „ Pompei”) a mers la o reprezentatie teatrala în cinstea lui Apollo, si actorii împreuna cu audienta au folosit ocazia pentru a- si arata dezaprobarea fata de liderul nepopular.Când un actor a recitat versul „ Prin nefericirea noastra, tu esti mare!”, audienta s- a întors sa- l priveasca pe Pompei, s- a zguduit de râs si a insistat ca actorul sa repete versul(Detaliu din „ Moartea lui Cezar” (1798), de Vincenzo Camuccini).
Istoricul Cicero a scris ca actorul a repetat versul de o mie de ori (ceea ce, desigur, este o exagerare). Însa Pompei a trebuit sa stea acolo si sa sufere în timp ce oamenii râdeau de el. Întregul incident a fost foarte insultator pentru Pompei si generalul era neputincios.Circumstantele diferite dintre prezent si trecutul îndepartat – mai ales când vine vorba de politica – fac comparatiile de peste milenii destul de dificile. Însa folosirea cu încapatânare a insultelor în arena politica sugereaza un lucru nu tocmai placut legat de natura umana.
(sursa:Istoria ascunsa)
Marc Ciubotaru
.
.
