Ce-ar fi fost să fi avut un nume tâmpit?

Discuție de seara cu soția.
– Auzi, ce-ai fi făcut dacă mă chema… Coiceanski Virgil?
– Ce nume e ăsta?
– Inventat, evident, însă ce-ai fi făcut?
– Numai tu puteai să inventezi asemenea prostii. Numai d-astea ai în cap.
– Zi mă…
– Ce-aș fi făcut… Bine, ce pisici să fac?
– Te-ai mai fi întâlnit cu mine?
– Da… zise ea cu jumătate de gură.
– Apoi? Când era vorba de căsătorie?
– Cu… Coiceanski? Să fi fost Doamna Coiceansnki?
– Da dragă.
– Te-as fi îmbârligat cum că e tare la modă să iei numele nevestei. Și că, după părerea mea, ai suferit o viață întreagă și asta e salvarea ta.
– Deci salvarea mea e căsnicia?
– Treaba ta ce declari…
– Iubi, m-ai băgat în ceață…
– … (râsete)

Am trimis-o să-și fumeze țigara de seară și să se bage la culcare. A oftat și-a ieșit din cameră nedumerită de cum naibii am scris așa ceva pe blog…

Nu-i nimic, bine că nu m-a chemat ca pe nefericiții de mai jos:

Comments

comments