O momâie înfiorătoare

Noapte. Frig. Semiîntuneric. Feeric. Dar nu pentru pază şi Spanac ştia asta. Se temea oarecum. Dar nu de ceea ce avea să se întâmple. Se temea să nu adoarmă, să nu rămână fără mâncare la el. Chestii lumeşti. Nimic nu indica grozăvia ceea ce avea să se întâmple.
De la 7 până pe la 10 seara totul fusese OK. Niciun inspector, nimic. Şi se înserase încet încet. Mai erau numai 8 ore până dimineaţa.
Spanac era în alertă. Numai aşa de formă, căci telefonul ardea de la atâtea jocuri jucate. Bateria se termina mai repede decât salariul. Bine că aflase unde era ascunsă în perimetru o priză funcţională. Undeva mai într-un colţ. Se duse spre colţul acela mai întunecat să rezolve problema bateriei pe consumate, şi dete să plece.
Dar, surpriză nepăcută. Rămase înţepenit de frică. La vreo 7-8 metri în faţa lui era ceva de speriat. O momâie înfricoşătoare.
Parcă era cineva care venise pe neauzite prin spatele lui. Dar nu, nu avusese cum să vină aşa pe nesimţite. Nimeni nu-l ia pe vajnicul Spanac pe nepregătite. Atunci, să fie Doamne fereşte o stafie?
Spanacul se temea deja, nu avea sare la el, nici ceva bucată de fier, după cum se apărau ăia din Supernatural de stafii. Ce era de făcut?
Om nu era, că prea era nemişcat. Pom nu era, unde naiba să fie pom apărut dintr-o dată în mijlocul perimetrului?
Marine, tu eşti?” încercă Spănăcelul, gâtuit de emoţie.
Dar niciun răspuns.
Auzise când fusese mic de diverse întâlniri ale oamenilor cu stafiilor, strigoilor, fantomelor etc.
Cică dacă te întreabă ceva şi tu răspunzi ori rămâi mut pe viaţă, ori înnebuneşti, ori mori. Dumnezeule mare, mii de gânduri negre fulgerau creierul îmbibat de cola al Spanacului.
Ce să facă, cum să rezolve aşa problemă?
Marine, tu eşti mă, ce cauţi aici?” încercă el, cu puţin curaj văzând că momâia nu se mişcă.
Niciun răspuns. Să dea prin staţie? Exclus, aia îi mai lipsea, să audă toţi că i-a apărut ameţitului ăla ceva în perimetru şi-e e frică să vadă ce e. Să dea cu staţia după el? Negaţiv, staţia aia e 999 RON, mai mult decât salariul său. S-a pipăit repede să vadă dacă nu se udase. Era ud, dar de la transpiraţie de frică. Nu făcuse şuşulică, că nu puţea…
Cine e acolo?” prinse el curaj venind încet către silueta nemişcată…

Va urma!

A zis bine jidanul că trebe să ne schimbăm ochelarii, să nu mai iau drept fantomă un braţ de la excavator…
Co ocazia asta am aflat că după ce trebe să-mi schimb ochelarii trebuie să particip şi un concurs de Mister BigDick ceva.

Uite câta mătărânga am!

 

Comments

comments

7 Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Read more:
Înțeleg religia, sfințenia, dar nu și moaștele!

Zicea cineva că religia este cel mai prost lucru care se putea întâmpla omenirii. Nu, fără religie, acum tot în...

BOR, nu te duce capul!

Despre BOR am mai scris aici și aici. Ultima năzbâtie a acestei organizații (care nu mai are de-a face nimic...

Atenție la metode de înșelătorie!

Luați de citiți asta cu atenție. Nu e primul dar nici ultimul caz de acest fel. Astfel, multe persoane au...

Close