CATE CEVA DESPRE BERZE!…

Simbol al regenerării, bunăstării, fertilității și belșugului,barza este oaspetele așteptat cu nerăbdare să se reîntoarcă la fiecare început de primăvară din țările în care și-a petrecut iarna.
Pasăre de bun augur și îndrăgită de lume, barza întruchipa în credințele vechi, ca orice pasăre călătoare, sufletul strămoșilor și era un vehicul al celor din lumea de dincolo ale căror suflete reveneau pe pământ alături de ea. Oamenii însă au observat că berzele iubesc anotimpurile calde și se reîntorc la început de primăvară – când natura renaște, prin urmare păsările au fost văzute ca aducătoare de viață nouă.Berzele sosesc din ţările calde la sfârșitul lunii martie, înainte de Buna Vestire. Potrivit credinţei populare, aceste păsări sunt vestitorii primăverii și indică sfârșitul zilelor reci și începutul zilelor mai calde din noul an. Înainte de a zbura spre țările calde, berzele lovesc păsările slabe până la moarte, scopul fiind de a nu le împiedica în drumul loFiind văzute în ​​spații deschise, pe pășuni, în zone irigate, prin mlaștini, în turnuri de clopotnițe și în unele dintre cele mai înalte puncte din unele orașe, berzele albe au devenit – datorită dimensiunii și eleganței lor deosebite – unele dintre cele mai emblematice păsări din Europa.

În jurul acestei păsări, s-au creat multe legende, una dintre cele mai populare fiind cea care spune că, în ciocul ei, barza ar aduce oamenilor și bebeluși. Se pare că această legendă a apărut în Germania, în secolul al XIX-lea. Cam de atunci părinții ar fi început să le spună copiilor basmul cu berze care aduc bebeluși. Ca orice poveste, a mers din generație în generație și s-a răspândit pe la tot felul de popoare. Originea legendei poate avea zeci de explicații. Ar putea fi legată de perioada de migrație a berzelor – ce durează cam nouă luni, la fel cu perioada de sarcină a femeii –, sau de obiceiul acestei păsări de a-și face cuibul pe casele oamenilor – prin urmare, nu era greu să convingi un copil că o barză poate „livra” și bebeluși.

De la puritate și fidelitate la prosperitate și noroc, există o mulțime de simboluri legate de aceste păsări. Cu penajul ei, alb – negru, „întruchipează principiul uranian și solar”, nota Ion Ghinoiu în Dicționar de simboluri și arhetipuri. Tot el scria că în iconografia precreștină și cea creștină barza era zugrăvită ținând în cioc un șarpe ceea ce sugerează „lupta luminii cu întunericului, a binelui cu răul”. Tocmai de aceea, pentru români barza este păsărea ce ocrotește casa, iar a distruge cuibul unei berze este văzut ca „un mare păcat”.

Simbol al abundenței, barza e pasărea oracol iar în funcție de comportamentul ei oamenii prevesteau diferite lucruri, cum ar fi vremea, belșugul, norocul, ursita sau aflau chiar de vreo nenorocire.Dacă berzele pleacă din vreme, se zice că iarna va fi grea, dacă pleacă târziu, iarna va fi scurtă şi călduroasă.Cum a si fost,nu? Berzele stabileau și ursita omului. De aceea nu era deloc bine ca o tânără sau un fecior să vadă o barză singură, deoarece exista credința că acea persoană rămânea singură, adică nu se mai căsătorea. Tot ca o prezicere a ursitei, cei care vedeau primăvara prima dată o barză singură o considerau un semn al morții.Dar cei mai optimisti spun ca acela care vedea mai multe berze la început de primăvara, „va face multe care de porumb”. Ca să adaptăm vorba la societatea noastra, să spunem că „îi va merge minunat”.Nu de putine ori această pasăre anunța oamenii chiar și atunci când se întâmpla o nenorocire: dacă lua foc vreo casă din sat, berzele începeau să țăcăne, iar prin zgomotele pe care le făceau cu ciocurile lor atrăgeau atenția tuturor.
Poate că în zilele noastre mulți ar fi deranjați de prezența berzelor pe casele lor – mai ales dacă și-ar face cuibul acolo – însă, în vremuri trecute, se credea că „va fi mare noroc în casa pe care barza îşi face cuib”.

Berzele împânzesc toate continentele – cu excepția Antarcticii. Există 20 de specii, fiecare cu anumite caracteristici similare, dar și cu penaj și trăsături diferite. Se pot vedea pe pajiști, în zone umede, în savane ori păduri tropicale. O barză trăiește în jur de 30 de ani – de aceea chinezii văd în barză și un semn al longevității.Ele iubesc apa, iar apa e legată de energia feminină, fiind de asemenea și un simbol al creației, al renașterii, al reînnoirii. Deși există credința populară, frumoasă de altfel, mai ales pentru femei, că berzele își aleg un partener alături de care trăiesc uneori toată viața, de fapt legătura durează de cele mai multe ori doar un sezon.Se pot vedea insa pe pajiști, în zone umede, în savane ori păduri tropicale. O barză trăiește în jur de 30 de ani – de aceea chinezii văd în barză și un semn al longevității. Există 20 de specii, fiecare cu anumite caracteristici similare, dar și cu penaj și trăsături diferite.Toate se hrănesc în general cu carne, de la pește la păsări, de la broaște la melci, insecte, reptile.
De ce e bine să vezi multe berze la începutul sezonului cald? Pentru ca aceasta zburătoare inconfundabilă, aduce noroc.Pe lângă rolul de „mesageri ai nașterii”, berzele ne fascinează din multe alte motive, mai departe de legende și mai aproape de biologie și biodiversitate. Iată, așadar, o serie de curiozități despre berze.

-Asemănări morfologice:Ciocul lung, ascuțit, are o nuanță roșiatică sau portocalie foarte intensă în cazul adulților și ceva mai estompată la păsările tinere. Picioarele au aceeași culoare intensă, portocaliu-roșu la păsările adulte și roz la exemplarele tinere.

Berzele nu prezintă dimorfism sexual, ceea ce înseamnă că masculii și femelele sunt foarte asemănători ca formă, cBerzele nu prezintă dimorfism sexual, ceea ce înseamnă că masculii și femelele sunt foarte asemănători ca formă, culori și mărime.

Ouăle berzelor sunt puțin mai mari decât ouăle de găină, au coaja albă și au nevoie 33-34 de zile de incubare constantă pentru ca puii să eclozeze.Puii berzelor au „dinți”.Vin pe lume într-o lună!

Nu vom auzi vreodată berze ronțăind în cuib, dar, la fel ca majoritatea reptilelor și păsărilor, puii au la momentul eclozării o protuberanță tare la cioc, ce servește pentru a rupe coaja ouălor.

Tocănitul specific berzei a fost preluat de oameni și în gestul bătutului lemnului cu degetul și pronunțarea formulei magice „Doamne ferește”, pentru a alunga sau a preveni un rău de care cineva aude sau vede.

Glasul acestei păsări de baltă se regăsește într-un instrument arhaic – toaca.

„Pentru a câştiga bunăvoinţa divinităţii adorate, omul preistoric a încercat să i se adreseze pe limba şi glasul acesteia. Mobilul inventării primelor instrumente muzicale a fost generat de necesitatea oamenilor de a comunica cu zeii, nu de a se distra. Cu un astfel de instrument, toaca, se invoca, prin lovirea ritmică a unei scânduri cu unul sau două ciocane din lemn, Zeiţa Mamă neolitice, în ipostază de pasăre, aşa cum, mai târziu, prin clopot şi clopoţei de aramă se intra în contact cu Zeul Tată indo-european. Arhaismul instrumentului toacă este atestat de chiar numele lui românesc, care redă, prin sunetul specific produs în timpul bătăii, glasul păsării de baltă, barza”, scria Ion Ghinoiu în Lumea de aici și lumea de dincolo.

In ani,tocănitul specific berzei a fost preluat de oameni și în gestul bătutului lemnului cu degetul și pronunțarea formulei magice „Doamne ferește”, pentru a alunga sau a preveni un rău de care cineva aude sau vede.

Marc Ciubotaru

Comments

comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Read more:
Cine e ăsta?

Vi s-a întâmplat vreodată să vă întâlniți cu cineva pe stradă, să vă salutați, să duceți o discuție d-asta de...

Chestii bărbătești

Să nu-mi spuneți că ați mai citit despre chestiile bărbătești și-n altă parte. Vă cred. Ce face mai speciale chestiile...

Am intrat în rândul lumii! Mi-am luat carcasă pentru PC!

Gata cu joaca! Într-un final mi-am luat și eu carcasă pentru PC. După ce am tânjit vreun an după o...

Close