Cea mai bănoasă afacere din România!

Am să vă spun azi despre cea mai bănoasă afacere din România. Dar mai întâi să vedem care crede lumea că-i afacerea cu pricina.

– politica
– sexul
– mass media
– petrolul

În niciun caz nu e una din cele de mai sus. Deși ați crede că politica dictează totul. Și apoi să spuneți că o gagică face cu veverița ce fac 100 de politicieni. Apoi că mass-media controlează toată informația. Sau că, de fapt, toată lumea se învârte în jurul petrolului.
Vax bă! Nu, nici banca nu-i bănoasă?

BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ! Aia e cea mai bănoasă afacere din țara noastră!

Repet, sunt credincios ortodox. Dar mi-e silă să văd cum dintr-un popă te faci afacerist.
Păi una era mă să fii un popă în satul tău, să ajuți oamenii, să fii părinte spiritual. Mai te duceai la o pomană, la o nuntă, la o cumetrie și beai pe săturate, mâncai ca porcul, însă deh, e datina.
Și alta e acum să ai afacerea numită biserică. Tu, ca preot să nu te gândești decât la bani!

Patriarhul-DanielȘi să vă spun ce ce-am început eu să observ afacerea asta.

În primul an de facultate, un coleg mi-a povestit cum de nu mai crede el în Dumnezeu. Că Dumnezeu parcă ar avea ceva de-a face cu afacerea asta pământească…
Îmi povestea el cum un popă de la el din Cernavodă îți făcuse vilă. Cu seif ca-n filme, cu uși care se deschideau doar cu amprentă sau cifru.
Am crezut că-i fabulație, văzuse prea multe filme cu James Bond!
Însă peste vreo 2-3 ani am văzut cum s-a făcut o biserică lângă mine. La început de lemn, micuță, frumușică. Mai mare dragul să te duci acolo. În câțiva ani a reconstruit-o, a făcut grădină mare lângă ea, clopotniță, bașca o casă lângă biserică. Ce casă nu știu, că nu-i a popii. Popa are vreo 3 mașini. Nu ceva săritor în ochi, o Skoda Octavia, un Volkswagen Jetta și încă ceva…

Apoi am văzut la știri cum se strânge lumea la cozi la moaște. Ceea ce am văzut și azi, determinându-mă să scriu articolul ăsta.
Am trecut pe lângă Mitropolie. Lume grămadă. De sus de la Mitropolie până jos, apoi întinsă coada pe lângă gard, pe linia lui 32, terminându-se undeva unde n-o mai vedeam, deoarece se întinsese coada la dreapta, eu mergând cu 32 în sus. La întoarcere, după vreo 3 ore, aceeași coadă. Puhoi de oameni.
Și-am stat de-am făcut un calcul. Să zicem că s-au strâns 50.000 de oameni. Că-i sărbătoare și sâmbătă și duminică. Cică numărul ar fi pe undeva pe la 100.000 dacă nu mai bine (ce-am văzut în alți ani).

Și acești 50.000 de oameni, vor cheltui cel puțin 5 lei la biserică. Ca să ia 3 lumânări și să lase 2 lei la cutia milei. Care cutia milei de fapt sunt vreo 3-4 în mitropolie, când e vreo sărbătoare d-asta mare. Că e cutia milei lângă moaște, cutia milei lângă pictura nuș care, cutia milei în mijloc și cutia milei la ieșire, “pentru sfânta biserică“!

De aia zic minim 5 lei. Deși nu văd om să stea la coadă câteva ore ca apoi să nu cumpere decât 3 lumânări. Lumânări pe care nu le poți lua din altă parte decât d-acolo de la biserică. Lumânări pe care femeia de serviciu ți le lasă să ardă până la jumătate, apoi le aruncă. Ca să fie reciclate, pentru alte lumânări, în lumânăria BOR…

Deci omul, ajuns acolo, va lua cel puți 3 lumânări, dă 2 lei la o cutie a milei, mai ia o cărticică de rugăciuni, cu preț piperat, dublu decât costa, de exemplu, ieri. Ba poate mai ia o icoană. Și la ieșire dă de vânzătorii ăia. De vând fel de fel de brizbrizuri bisericești. Să zicem că ăia-s particulari. Însă plătesc la BOR taxă de vânzare…

Și fac acum calculul ăla. 5 lei x 50.000 oameni = 250.000 lei. Un sfert de miliard într-o zi. Nu-i rău deloc. Deși se vehiculează sume mult mai mari, cam 2-3 miliarde per sărbătoare mare.
Sumă care nu este impozitată de stat…
Văd popi care se plimbă cu mașini luxoase, vorbind de bunăstare și credință, însă nu-i văd dând un leu la un cerșetor.

Am fost la mine la biserica amintită mai sus și l-am întrebat pe popă dacă pot aduce 2 sacoșe de haine. Că mi-au rămas mici, să le dea la copiii nevoiași.
N-a vrut să ia. că nu știe copii nevoiași.
– Dar puteți lăsa la cutia milei cât vă lasă inima!

Și altă fază care nu mi-a plăcut. Se dusese tata cu 1 leu și acatist. Și popa i le-a luat în silă și i-a spus:
– Uite așa se face! arătând către o femeie cu acatist și 5 lei!

Acum maxim un an văzusem un preot de la țară îngropat din banii enoriașilor. Nu luase bani niciodată prin metode d-astea lacrimogene “pentru sfânta biserică“.
Și știți ce răspuns au primit rudele când au cerut ajutorul BOR?:
– N-avem noi ce să facem că el n-a fost bun manager! Nu ne putem permite să înmormântăm orice preot!

Și astea-s doar câteva din exemple.
metanier-metanii-(6)Nu văd popă cu har. Nu mai văd. Acum majoritatea se fac popi doar ca să ia ciolanul. Care ciolan va fi întotdeauna. Asta nu înseamnă că toți care urmează calea bisericii se gândesc numai la bani. Nicidecum. Însă am mai multă încredere într-un călugăr decât într-un popă.
Călugăr care în chilia lui cât o celulă de pușcărie are doar cărți bisericești, veșmintele lui sunt simple, crucea de la gât nu-i decât de lemn…
Contrastant cu popa gras, cu mașini luxoase, un kil de aur la gât, palate ca ale lui Becali și multe, multe averi. Care nu-s declarate la stat…
În călugări pot spune că mai au ceva har. Deși mai apar pe la Tv înjurând de toate cele sfinte, bătând enoriași sau regulânu-se în dos…

Și cu asemenea slujitori ai Domnului, ne mai mirăm de ce tinerii când aud de Dumnezeu fug mâncând pământul?

Eu continui să cred în Dumnezeu, în ciuda “slujitorilor” de pe pământ. Credința e mare. Și Dumnezeu ne va judeca pe toți într-un final…

Comments

comments

15 Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.