Dacă face scurt în apartamente Iasi, lași cartieru-n beznă!
Acum vreo 5-6 ani aveam o gagică nebună. Nebună zic eu. Însă clar avea femeia ceva la mansardă, veți vedea mai jos de ce. Mă rog, trecem peste.
Și într-o zi i se arde fetii lumina-n casă. Făcuse scurtcircuit la tabloul de siguranțe. Dar scurt d-ăla nesimțit, de topise firele!
Întuneric beznă în casă, chit că era ziua-n amiaza mare. Având toate camerele (vreo 4) cu deschidere către spatele blocului, umblai prin casă cu lanterna, ca hoții!
Ieșea o fumăraie de la tabloul de siguranțe, mai ceva ca-n reportajele alea cu mașina de arde pe autostradă…
Și cum eu habar n-aveam ce puteam face, m-am chinuit juma de oră. Pe cine să sun? Pe cine să chem? E sâmbăta! Unde să caut electrician acum? Dacă nu merge netul? Nici acasă nu-mi mergea netul că nu era plătit, vai și amar!
Așa că-l sun pe prietenul C, mare eletrician amator, iscusit nevoie mare.
– Coane, e groasă. Hai la asta încoa că i s-a ars siguranța!
– Schimb-o mă, ce e așa greu?
– A ars tabloul de siguranțe!
– Ce-a făcut?
– A ars mă, iese fum d-acolo ca la nebuni.
– Bine, vin mâine!
– Acum mă, n-auzi că n-are asta lumină? Hai te rog!
Și-a venit omul repede. Pe la 4 după amiaza așa. Timp în care se arsese tot plasticul ăla de pe fire și făcuse pe gresie și perete numai dâre de plastic ars. Păcat că nu mai am pozele de atunci, era de plâns situația!
– Zi mă, ce făceai dacă mă sunai cu întârziere de 15 minute? mă întreabă C.
– Cum adică?
– Dacă mă sunai cu o zăbovire de 15 minute, nu veneam la tine!
– De ce mă?
– Eram pe autostradă mă! Plecasem cu gagica în Iași să-și caute apartament!
– În Iași?
– Da, mă fraiere! Nici nu știi tu ce mișto e acolo. Aer curat, lume simțită, zero manele, zero băiețași de cartier. Ce știi tu, trăiești cu capul între urechi degeaba!
Blocuri noi Iasi – Pentaiasi.ro
Am mers la Obor de-am cumpărat cutie de siguranțe nouă, siguranțe d-astea noi cu clapețică (ea nici măcar cu buton n-avea, erau d-alea vechi, de se înșurubau), fire, sfic, lanternă puternică și hai acasă.
Aici se uită C. la tabloul de siguranțe și începe să râdă. Toate siguranțele erau mari. Dar mari nene. Și la 5 din 6 aveau pusă liță groasă de la un cap la altul al siguranței. Adică alea nu se ardeau decât la fulger direct!
Ne ducem sus la contor și s-apucă ăsta iar să râdă. Tot siguranță d-aia fuzibilă (parcă așa îi zice), cu ditamai cablul pus în loc de liță.
Și se apucă să demonteze siguranța aia principală.
Uitându-mă la tabloul ăla mare (de pe holul blocului), văd că mai are jos de tot, separat de cele pentru fiecare apartament în parte, încă două siguranțe. D-alea mai mari, mai ciudățele.
– Ce-s astea coane?
– siguranțele de 380 de volți!
– Și ce fac alea?
– Păi îți mențin voltajul la 220, din 380!
– Păi de ce avem 380 de volți?
– Pentru că la construirea blocului s-au folosit betoniere și alte unelte industriale. Care funcționează pe 380 de volți.
– Și astea nu se schimbă?
– Ba da, dar foarte rar. La astea nu se umblă de regulă niciodată!
– De ce?
– Păi dacă se face scurt aici la una din ele, lași cartieru-n beznă!
Așadar, cei care locuiau pe Ștefan cel mare în 2008 și în aprilie n-au avut vreo 2 zile curent electric, îmi cer scuze. Testam betoniera…
