Efectele poluării în câteva secunde năucitoare
Acum câțiva ani, poliția chineză a făcut o reclamă de vreo 20 de secunde, care a îngrozit o lume întreagă. Accidente oribile, soldate cu morți, apoi la final puneau textul asemănător cu “Viața are prioritate, conduceți cu grijă“. Tot tărăboiul de-a urmat apoi în mass-media a dus înlăturarea acelui clip din pauzele de publicitate televizate. Însă urmările se văd și azi. Adică accidente mai puține pe străzile deja supra-aglomerate ale chinezilor.
Acum, un filmuleț uruguayan mi-a atras atenția. E atât de simplu, dar în același timp simți cum îți dă o palmă morală, mai ales dacă ți-a mai scăpat pe jos vreun ambajaj pe care nu l-ai ridicat din lene. Filmulețul este acesta:
Unele animale nu se pot proteja singure. Nu neapărat că-s tâmpite (“ce, nu vede proasta că e plastic, de ce îl bagă în gură“), însă, în apă, punga seamănă izbitor de bine cu o meduză, hrana preferată a țestoaselor. Drept dovadă, de câte ori v-ați uitat atenți la ceva în apa mării neștiind exact ce e până nu ați pus mâna pe el?
Comments
Add a Comment
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.
Şi cu răhăţeii de câine ar trăbui de găsit un filmuleţ: în parcuri, pe spaţiile verzi unde se joacă copii mici şi aceştia îşi bagă dej’tele în gură, mi se pare un gest absolut eroic al mămicilor de a sări în sus ca şi arse(!) atunci cînd odraslele lor îşi îndreaptă degeţelele spre guriţă…
Posesorii de câine i-am văzut împărțiți în două categorii. Ăia care vor lua în râs filmul, cărora nu le pasă unde și cât de des își fac animalele lor nevoile, precum și aceia care strâțng după câine și-i blamează pe nesimțiții care nu. Am văzut câteva cazuri în care stăpânii au strâns rahatul câinelui și-au mers cu el în pungă o bună bucată de drum (cam o stație de tamvai), pe jos, până să găsească un coș de gunoi.