“Gazeta de perete”
Cine are peste 35 de ani, probabil a auzit de “gazeta de perete”. Unde rau trecuți atât fruntașii cât și codașii clasei/ școlii/ întreprinderii.
Fruntașii cam greu ajungeau în top, iar codașii care aveau neșansa de-a fi trecuți acolo, “negru pe alb”, erau arătași cu degetul în batjocură. De aceea, mulși care trăgeau chiului, făceau astfel încât să nu fie trecuți pe lista neagră a rușinii.
Ceva ce nu te învață nimeni, în viață nu e bine nici să fii primul, nici ultimul, din motive evidente. Dacă ești primul, așteptările de la tine vor fi foarte mari. Să fii robot, la orice oră din zi și din noapte. Și cum roboții nu sunt plătiți, cam aceeași soartă o ai și tu. Salariu mizer, muncă cât cuprinde.
Iar dacă ești ultimul, tot nu e bine. Ești tratat ca ultimul om. De nhimic, un terchea berchea, un ratat. Locuri de muncă nu-ți găsești decât la cărat cu cârca și vei fi marginalizat.
De aceea, cel mai bine e să fii mediocru. Adică, să fii parte din gloată. A, desigur, dacă ești inteligent și poși mai mult, arată asta, dar să nu fii ăla, primul, cel mai șmecher, cel mai cel. Asta e mentalitatea la noi.
La americani însă, e spiritul de competiție de mic. Ai un frate? Care ia note mai bune, care e cel mai bun atlet, care poate să facă cel mai bine, cel mai repede etc. La ei geniile sunt premiate de cele mai multe ori. Chit că ești atlet de top sau genui în fizică, ți se vor deschide multe uși. Dar cum noi trăim în România, hai să vedem ce putem face aici.
Vorbeam de gazeta de perete. Mai nou, se numește avizier bloc. Știți ce e ăla, e cutia aia cu geam care te face să înjuri 3 ore când se afișează… întreținerea!
Cum blocul nostru s-a reabilitat după vreo 15 ani de așteptări, s-a decis și înlocuirea avizierului vechi, pe care-l aveam de vreo 30 de ani. Și nu știu cum s-a interesat la nivel de administrație, că au venit cu niște prețuri pentru un avizier de stătea mâța în coadă.
Și-a trebuit eu să preiau frâiele operaținii. Așa că am intrat pe internet la prietenii de la https://www.manere-cutii.ro și m-am interesat de niște aviziere frumoase. Și-am găsit la un preț decent. În plus, e rezistent avizierul nostru. Metalic, cu geam gros, cu ușă, tot ce trebuie. Adică știm sigur că nu se sparge dacă se apucă vreun bețiv să tragă de el sau să-l lovească.
Nu a fost la noi niciodată cazul, ci la un bloc vecin. Până să iasă careva din apartament, auzind hărămălaie, un drogat spărsese și avizierul, vreo 2 vase cu flori și făcuse bucăți vreo 14-15 cutii poștale.
După vreo două săptămâni, în blocul ăla s-a pus un moș cu toporul de fibra optică. De-a tăiat-o la vreo 4 etaje. Au stat ăia fără net câteva zile, o luaseră pe chiuit de plictiseală.
Și uite așa, când știi ce să cauți, rezolvi și o problemă actuală, cât și previi niște probleme viitoare. A, că așa ceva n-ar trebui să se întâmple, e una. Însă, viața bate filmul…
