Margarina, alimentul “minune” care ne ucide încet încet
Margarina a început să fie vândută în timpul celui de-al Doilea Război Mondial ca alternativă la unt. Metoda de producție a fost descoperită întâmplător. Fabricarea implică încălzirea diverselor uleiuri vegetale până la aproximativ 150°C, urmată de adăugarea hidrogenului pentru solidificare. Rezultatul este un produs similar cu untul în ceea ce privește aspectul, mirosul și textura.
Pentru a-i conferi o asemănare cât mai mare cu acesta, se utilizează coloranți, arome și emulgatori. Aceștia sunt, de fapt, aditivi alimentari (E-uri). În timpul procesului de producție, toate vitaminele, mineralele și alte substanțe naturale se pierd. De aceea, unii producători adaugă vitamine sintetice pentru a îmbunătăți produsul. Totuși, acestea nu sunt la fel de valoroase ca cele naturale și sunt absorbite doar parțial de organism.
Compoziția chimică a margarinei este foarte apropiată de cea a plasticului. Aceasta conține grăsimi trans, considerate extrem de nocive pentru sănătate. Organismul uman nu le poate metaboliza eficient, ceea ce duce la acumularea toxinelor în celule și la perturbarea digestiei și metabolismului. Consumul ridicat de grăsimi trans este asociat cu obezitatea, bolile cardiovasculare și chiar cancerul. Mulți oameni aleg margarina crezând că este mai sănătoasă decât untul, deoarece nu conține colesterol și are un conținut mai redus de grăsimi.
Însă untul este un aliment natural, benefic, iar colesterolul este esențial pentru buna funcționare a organismului. În perioadele de post, margarina este consumată în cantități mari, este des întâlnită în dietele de slăbire și este utilizată frecvent la gătit sau în prăjituri. Din păcate, există medici și nutriționiști care promovează margarina în reviste, ziare și emisiuni TV. În multe gospodării, pâinea albă unsă cu margarină este alimentul de bază la micul dejun. Asta în combinație cu creme dulci sau gemuri bogate în zahăr.
O astfel de alimentație are efecte negative asupra sănătății, dar aceste aspecte sunt ignorate în reclamele comerciale. Interesul companiilor pentru profit depășește cu mult grija pentru sănătatea consumatorilor.
Renunțarea doar la margarina clasică nu este suficientă, deoarece multe produse din comerț conțin cantități semnificative din acest ingredient. Printre acestea se numără prăjiturile ambalate, croissantele, cremele tartinabile, produsele de patiserie, chipsurile, snacksurile, ciocolata, biscuiții, pateurile și majoritatea preparatelor de tip fast food.
Au existat chiar cazuri în care margarina a fost adăugată în unt și alte produse lactate. Dacă lăsați margarina expusă la soare, nu va mucegăi, nu se va altera și nici nu își va schimba aspectul – un indiciu clar că nu conține nutrienți esențiali. Chiar și insectele o evită.
