Permisul de conducere

O treabă grea pentru mine. Adică subiectul ăsta cu permisul de conducere. Mă irită subiectul, pentru că, după ce-am făcut 3 școli de șofer și-am dat de 8 ori de permis, tot nu l-am luat.
Ceea ce e al naibii de nasol. Să dai bani grămadă și să nu iei permisul. Din lene și prostie. Dar să vedem încetul cu încetul, cum n-am luat eu permisul de conducere.

Prima școală am făcut-o în 2005 parcă. Sau 2004. Parcă 2004. Mă rog, nu e atât de important. Învățasem să conduc, lucru cu care mă mândresc și acum.
Făceam chestionare auto de îmi venea rău. Făcusem cartea aia groasă de vreo 4-5 ori, de le visam.
Vorba vine le visam. Prima dată mi-a picat mai mult de infracțiune, contravenții și semnele milițianului. Adică unde aveam lacune. 18 puncte. Morți, neam, tuzgâți, tot tac\mul ce mi-a venit la gură…
După ă lună mai cresc în punctaj. 21. Să mă zgârii pe gât. Încă un nenoroct de punct…
A treia oară am luat 25 de puncte. Mi-au picat aproape numai semne de circulație și d-alea cu priorități în intersecții alambicate, cu tramvaie, camioane și milian în mijloc.

Apoi hai la traseu. În fața mea era un kinder. Cred că abia făcuse 18 ani, că prea era plin de coșuri.
– Pornește ușor, face omul legii.

Oprește ăla motorul de vreo 3 ori, milițianul era foarte înțelegător, îl încuraja să fie degajat, că totul e ok.
– Încadrează-te în stânga. Cu semnal, și vezi să nu vină careva.

Băi, parcă era intructorul.
– Încadrează-te iar pe prima bandă.

Se încadrează puștiulică pe prima bandă, merge 5 metri și-l pune ăla să oprească.
– Bravo, ai luat permisul. Peste 10 zile vino pe Candiano Popesco…

Bucurie mare pe mine, de parcă aș fi câștigat la loto. Dacă era milițianul așa băiat bun, sigur luam și eu. Mă urc la volan, pornesc. Ăla nimic. Cu 10 metri înainte de intersecția de la cinema Gloria îmi zice să mă încadrez pe stânga, să o luam p-acolo. Încetinesc, dau semnal, mă încadrez.
– Mergi înainte.
Mă uit să văd dacă vine careva din stânga și dă-i. Și mai merg ceva în față, se făcea o alee. Pe care intru cu jumătate de mașină, unde frânez. Abia atunci am văzut că într-un pom era un semn de interzis. În pom, nu-l vedeai de frunziș decât când erai sub el!
– Păi da, e interzis, fă la stânga.
Vreau să bag marșarier, să pot da stânga.
– Lasă, nu mai da cu spatele, bagă-te în stânga, că e loc.
Adică printre 2 mașini parcate. Loc de o mașină jumate. Dau să intru pe acolo, eram la 20 de cm de mașina din stânga. Eram atent cum merg, că trebuia să mă strecor. Pune ăla frână de să mă dau cu dinții de volan.
– Ne omori mă nebunule, îi faci lu ăla mașina franjuri! Oprește imediat pe dreapta, ai picat.

Asta a fost prima dată când am picat la traseu. După o lună, iar 23 sală, iar ață la traseu. De data asta m-a dus pe la Liberty Mall. Acolo la intersecție, pe linia actuală a lui 117, mă pune să mă încadrez pentru mers înainte. Eu fiind pe banda 1. Am dat semnal și m-am băgat pe banda a doua.

Dar cum ăla mi-a zis să fac treaba asta tot cu 10 metri înainte, m-am băgat către banda a doua dar aproape de ăla de pe banda 1. Aproape, adică la juma de metru. Frâne și urlete, că îi omor pe toți, că-s pericol public că etc. Adică fix cât să mă umple de spume și emoții. Picat evident.

După vreo 5 ani am încercat iar. Între timp nu am mai avut nici timp, nici bani, și nici chef de alți polițai.
De data asta, am luat sala din prima, ala a doua școală. Deja apăruseră chestionarele online. Stăteam pe net lejer și făceam d-alea de le găseau dracii. De condus conducem la fel. Bine, dar cu viteză. Căci na, orice prost știe să-i dea blană, dar nu oricine știe să meargă lejer.
La traseu am picat pe barba mea. Mă pierdusem și n-am mai știut să fac parcarea laterală. Am uitat reperele și-am urcat c-o roată pe bordură.
L-am rugat să mă lase s-o refac. A fost băiat de comitet și m-a lăsat. Numai că am parcat-o la juma de metru de trotuar, era juma de mașină în stradă.
Cică îi pare rău, dar data viitoare să fiu mai atent, căci conduc bine.

A mai trecut un an, și-am făcut a treia școală de șoferi. La sală am luat prima dată 20 de puncte. După o lună 23. La traseu nici nu mai știu de ce am picat iar. O fi fost și vina mea, nu mai știu. A treia oară aveam 21 de puncte. Și 6 întrebări de trecusem peste ele. Din șase n-am nimerit niciuna! Mama lor. Numai astea de contravenții, puncte de penalizare și infracțiuni. Moartea mea, căci nici acum nu le știu.
Dar cu ocazia asta mi s-a făcut chef să mai fac niște chestionare d-astea… așa la plezneală, neavând bani să m-apuc de altă școală de șoferi. Și-mi pare rău. Căci știu să conduc, și-mi și place…

Articol participant la BlogAwards, campania PDC.ro

Comments

comments