Cum a fost la SkyRun 2016?
|Edițiile precedente SkyRun le-am ratat. De prima nu știam, iar la a doua nu m-am dus. Însă anul ăsta am zis că ar fi frumos să ajung și eu acolo. M-am întâlnit cu mulți amici, iar locul a fost cu adevărat frumos. M-au fascinat stâlpii interiori, pe care creșteu plante. Iar cu regularitate acestea erau udate. Nu de cineva anume, ci aveau sistem de irigații intern.
Despre concurs ce-aș putea spune? Credeam că e așa, o joacă, însă a fost un concurs în toată puterea cuvântului. Dacă nu mă înșel, premiul cel mare a fost 20.000 de euro. Să te antrenezi un an urcând pe scări, pentru ca apoi să iei bănuții. În două competiții îți cumperi o garsonieră și-o mașină. Îmi făcusem calculul că voi termina curs în jumătate de oră. Deoarece mă gândeam că dacă eu urc până acasă la etajul 7, apoi am nevoie de 5 minute să-mi revin, voi urca acolo câte 7 etaje în 4-5 minute (având 20 de trepte per etaj, nu 16 ca la bloc), apoi 5 minute pauză ca să-mi trag sufletul. La concurs am aflat că treptele sunt mai mici și nu există palier de mers, ci doar urcat scări și făcut maxim 3 pași pe mini-palierul dintre etaje.
Mi s-a spus să nu bag din prima viteză, că-n câteva etaje mă adună SMURD-ul de pe jos. Mare dreptate a avut Bogdan (SmartAtletic)./ Pe la etajul 6 eram terminat. Și-am urcat ușurel, fără grabă, dar și fără 5 minute de pauză din 7 în 7 etaje. Fiind ultimul care am plecat în cursă, abia pe la jumătatea clădirii m-am prins că dacă mergeam pe dreapta, făceam mai puțini pași pe palier, deci și un timp mai mic. Scuteam vreo 3-4 minute folosind metoda asta, sincer să fiu.
Când am ajuns la finiș, mă aștepram să fi făcut 20 de minute. Nu mi-a venit să cred că au anunțat timpul de 12 minute și 42 de secunde. Iar ca o surpriză bonus, nu am fost ultimul. Culmea, au existat încă 5 mai lenți ca mine. Desigur, 3 dintre ei, trecuți bine de prima tinerețe, însă ceilalți doi? Ce scuză au avut?
Ajuns acasă, am urcat pe scări, cu câteva kilograme în spinare (lapte, pâine și borș), iar acasă m-am apucat de flotări. Flotări la perete, să fim bine înțeleși, cu o distanță de un metru și ceva de perete. După o serie de 30 de flotări eram obosit dar corpul cerea mai mult sport! Mi-am promis că mă voi apuca de sală, iar de săptămâna asta, chiar o voi face. Sper să ajung să slăbesc pentru viitoarea ediție SkyRun, unde să ajung pe la mijlocul clasamentului, pe la 7 minute.
Pozele cu evenimentul puteți găsi la Radu Cristi, fotograf al evenimentului. Album 1 și Album 2.
Acum cu tehnica “mersului pe dreapta” şi cu garantat antrenamentul pentru viitoarea ediţie, timpul va fi îmbunătăţit considerabil ! Va urma un asteptat articol, cu detalii ample, de la următoarea ediţie a concursului, cîteva cuvinte despre pregătire şi concluzia care este cît se poate de evidentă: nu neapărat concursul în sine sau ocuparea unui loc este importantă, ci mişcarea fizică, menţinerea condiţiei fizice şi deci a stării de sănătate. Felicitări !
Am fost nepregătit. Habar n-am să fac încălzirea. Însă sportivii aveau grijă să sară, să se întindă, să facă încălzirea cum trebuie. Și-n timp ce eu urcam încet un etaj, ăia, urcând câte 2 trepte, urcau 3 etaje.
Oricum, să slăbesc eu măcar 20 de kilograme până la anul și sunt convins că voi scoate în jur de 8 minute.
Daca te puneam sa alergi după bere, incepeai sa te lamentezi…
Era bere acolo la finiș. De ce crezi că am scos 12 minute numai? :))
Bre dar mare esti. Ma refer asa, din parti.
Măcar acolo, că-n rest…
Țin minte o discuție cu un coleg de facultate. Ăla începuse să se îngrașe, eu doar puțin pe burtică pusesem. Și se plângea că la el se pune pe șolduri, pe picioare, iar eu mă lăudam că numai pe burtă. Aha… vezi să nu, s-a pus peste tot unde nu vreau…
Unii se plang ca se ingrasa, altii ca slabesc. Eu nu stiu ce sa mai zic, sunt un slabanog de 70kg la 1,90m
Sport. Fă sport. Și te dezvolți. Întotdeauna înotul ajută mult la dezvolnare. Încă nu-i timpul pierdut. Fa tu un an de înot, apoi apucă-te de sala. si sa vezi ce misto te dezvolti. Nu, nu o zic din propria mea experiență, ci îți zic de mi-au zis vreo 3 sportivi.