Cum (nu) slăbești cu miere și scorțișoară

Nevastă-mea vă spune iar despre slăbit. Rezultatele metodei cu miere și scorțișoară.

Ola, Spanacei si Spanacite, am promis ca va voi scrie dupa o luna de la prima mea tentativa de a scrie pe blogul sotului meu Spanac. Desi ma gandeam ca va voi scrie altceva, din nefericire, cursul evenimentelor a fost altul decat m-am asteptat eu.
Va readuc aminte ca am vorbit de hipnoza ca metoda de slabit si de faptul ca nu as aplica aceasta metoda “pe pielea mea”. Ceea ce determinase viitoarea mea tentativa de a scrie ceva pe Spanac.eu, era hotararea mea de a incerca dieta cu miere si scortisoara si a va impartasi rezultatele. Vreau sa va spun ca eram autosugestionata cu mesajul: “Sigur voi slabi!”. Insa iata o demonstratie ca autosugestia nu este chiar ceea ce se spune si ce-am mai auzit. Desi eram total increzatoare in rezultate bune, rezultatele au fost nu doar nemultumitoare, chiar dezastruoase. Si va spun anume de ce:
– dupa o saptamana, stagnasem la aceleasi kilograme, aveam o usoara dezamagire, dar imi pastram speranta, pentru ca, sincer, credeam ca va da rezultate;
– dupa a doua saptamana, aveam cu 2 kilograme mai mult, iar dezamagirea mea era profunda. Recunosc ca nu am tinut regim alimentar…. Insa…eu credeam cu tarie ca e posibil macar 1 kg fara regim.

Iata deci ca m-am inselat. Ok, mi-am zis: “merg” inainte, caut un regim alimentar rezonabil de tinut si ceva ajutator (pentru unii, chiar mierea si scortisoara, eu una am renuntat, depinde de organismul fiecaruia). Iar la astea mai adaug si vointa si sper ca rezultatele vor fi bune si multumitoare.
Daca voi scrie a treia oara pe Spanac, sigur va fi pentru a va da vesti bune si informatii utile. Va doresc toate cele bune! Va pupa d-na Spanac.

P.S. Poti sa ma pici cu ceara, ca tot spun ca se poate slabi cu miere si scortisoara! 🙂

În altă ordine de idei, de trei zile nevastă-mea îmi dă ceai de ghimbir. D-ăla iute nevoie mare. Iute rău nu așa. Cred că ghimbirul ăsta e frate de rădăcină cu piperul și ardeiul iute, altfel nu-mi explic.
Însă a doua zi s-a observat unde fusese greșeala. Că în loc să pună o rădăcină mică, a pus una d-aia mare. Deci doză dublă de iuțeală. În rest e chiar bun ceaiul. Are miros mișto de lămâie. Și la gust aduce nițel cu oranjada. Numai că e iute!

Comments

comments

7 Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.