DE LA GOOGLE SI BLOG, LA CE TREBUIE SI CE NU TREBUIE SA SCRIEM!…

Pentru a răspunde la aceste întrebări, cred că este absolut necesar să aflăm (dacă n-o știm) ce este BLOGUL și ce este GOOGLE? După ce vom afla, lesne ne va fi să detaliem și, deopotrivă, să ne pronunțăm asupra a ceea ce putem sau nu să scriem pe acolo. Pornind la… drum, propun să dăm prioritate celui mai utilizat motor de căutare din întreagă lume.

Iată însă, că fără să vrem, despre Google am și aflat esențialul! Mai trebuie să spunem doar că el, adică acest arhi cunoscut motor de căutare, este administrat de Google Inc., o corporație americană multinațională. Google a fost fondat în anul 1998 de către Larry Page și Sergey Brin, doi doctoranzi de la Universitate Stanford. Fondatorii Larry Page și Sergey Brin s-au cunoscut la Universitatea Stanford în 1995, și până în 1996 au creat un motor de căutare numit inițial BackRub care utiliza link-uri pentru a află importanta unei pagini web.

Motorul de căutare oferă o metodă simplă și rapidă de găsire a informațiilor din web, în 124 de limbi, având o baza de date cu peste 25 de miliarde de pagini de site-uri web.
Acum după ce ne-am înarmat cu aceste prime, dar esențiale, amănunte (explicate si pe internet) să aflăm ce putem și ce nu putem scrie pe Google.

-Informatîi medicale si diagnostice
In ultimii ani, s-a observat o tendinta tot mai pronuntată a oamenilor de a se autodiagnostica. Internetul este plin de site-uri si forumuri pe teme de sănătate, iar multe dintre ele nu sunt administrate de specialisți. De aceea, pentru a evita sperieturile si alarmele false sau, dimpotrivă, pentru a diagnostica orice boală din timp, este mai bine să te consulte un medic.

– Orice informatie cu tentă penala
Daca nu vrei să ai probleme, încearca să eviti căutările care te-ar putea incrimina. Spre exemplu, chiar dacă o faci doar din curiozitate, evita căutările precum „cum se construieste o bombă” sau „cum se confectionează amfetaminele”.

– Propriul tău nume
Nu e niciun secret că în era Internetului intimitatea este pusă la mare încercare. Dacă-ti cauti numele pe Google, s-ar putea să dai peste rezultate neplăcute: fotografii care nu-ti plac, informatîi depăsite, continut irelevant. Toate acestea îti pot provoca neplăceri si, din păcate, este extrem de greu să obtîi stergerea lor. Pentru a evita astfel de situatîi, trebuie să acorzi foarte mare atentie fiecărei fotografii sau informatîi pe care o postezi despre tine. Peste ani, s-ar putea să regreti decizia de a poștă anumite lucruri.

– Informatîi despre nastere
Femei care urlă de durere, doctori care încearca să le calmeze si eforturi supraomenesti: aceasta este imaginea care ni s-a întiparit în minte despre nastere. E o situatie extrem de stresantă, chiar si în filme. Dacă vrei să ai un copil sau dacă esti însarcinata, e mai bine pentru linistea ta să nu cauti informatîi prea detaliate pe Google. Imaginile filmate la nastere au un impact emotional foarte mare si pot chiar descuraja femeile să aibă copii.

– Informatîi care permit Google să te identifice
Cu cât mai multe informatîi personale introduci despre tine, cu atât de usor le va fi celor de la Google să-ti creeze un profil. Cu ajutorul informatiilor disparate, algoritmii pot sorta datele a sute de mii de utilizatori si pot prezice o multime de lucruri despre tine.

Potrivit New York Times, computerele sunt capabile să lege profilurile noastre digitale de adevărată noastră identitate, astfel că anonimitatea nu mai e de mult garantată. Personalizarea devine omniprezentă, iar profilurile segmentate pe care agentîi de publicitate, editorii si chiar politicienii le folosesc pentru a ne defini devin o armă în mâna celor care se folosesc de ele în propriul interes.

Nu mai e un secret pentru nimeni că autoritătîle urmăresc astfel de căutări, iar IP-ul tău ar putea apărea pe o lista neagră. Ca să nu te trezesti acuzat sau suspectat pe nedrept, e mai bine să te abtîi.

Acum câte ceva despre BLOG!

Un blog (cuvânt provenit de la expresia engleză web log = jurnal pe Internet) este o publicatie web (un text scris) care contine articole periodice sau si actualizate neîntrerupt ce au de obicei un caracter personal.Formulare pe care dealtfel o puteti gasi si pe net. Ca regulă, actualizarea blog-urilor constă în adăugiri de texte noi, asemenea unui jurnal, toate contributiile fiind afisate în ordine cronologică inversă (cele mai noi apar imediat, sus, la vedere). Acest gen de publicatii web sunt în principiu accesibile publicului larg, însa unele pot fi contra cost.

Termenul de “blog” a apărut în anul 1997, când John Berger si-a denumit propriul site “weblog
Un blog, pentru început am putea să spunem că este un fel de site pe internet. Acest site (numit blog) este un fel de jurnal public. În acest jurnal poti să povestesti întâmplari, poti să împartasesti cunostinte, poti să-ti dai cu părerea.

De preferat insa, civilizat, obiectiv si logic. Practic, este un loc unde poti scrie ce vrei si cei interesati pot să vadă. Mai putin, zic eu, cuvinte vulgare, injuraturi, amenintari, expresii scabroase sau pornografii. Poti să pui si videoclipuri, poti să postezi poze, ce vrei tu. Practic un blog este ,se poate spune, tot un site, doar că diferă abordarea. În blog avem ideea de jurnal si de cronologie în primul rând. Un site este mai mult un fel de showroom, un fel de loc în care se prezintă ceva de vânzare, de obicei. Practic, când spui site personal este acelasi lucru ca si blogul.

Mai trebuie spus că odată cu blogul, cel puțin la noi, în România au apărut, ca ciupercile după ploaie, și numeroși indivizi care se vor a fi scriitori sau jurnalisti sadea, chiar dacă mulți dintre aceștia n-au mai nimic comun cu… scrisul! Dar, se poartă. E la modă și da bine!

Simultan s-au înmulțit numeric și comentatorii, din rândul cărora unii se erijează mai mereu în “Gică-contra” sau, cei cu aspirații pedagogico-literare, o fac pe criticii sau, de ce nu? chiar pe învățăceii.

Mai e o categorie, cea a neutrilor, a “oamenilor de bine” care nu se bagă, nu se amestica, doar așa, pasivi, cum pare a fi, îți “toarnă” pe nepusă masă câte o… sentința inatacabilă! Fie că te fac prost și neavenit, analfabet sau te mai miri ce! Îți mai dau și sfaturi cam ce și cum trebuie să scrii, cum s-o dregi și ce trebuie să conțină articolul. Unii spun că-s prea tehniciste, alții că, dimpotrivă, sunt prea facile și ne însemnate, câțiva că-s cam repetabile si ca, ha, ha sunt de mult stiute, iar cei mai bine intenționați, zic, ca tot romanul “e bine și așa!”

Așadar, păreri și păreri, bune și rele, autorizate sau deloc dar, cum spuneam, ca o concluzie, merg și… așa! Așa cum scrie fiecare, după cum îl duce capul și priceperea sa, după preferințe, simpatii sau interese. La mare vogă-i acum tematică politică, domeniu facil și tocat la-ndemana orișicui, urmează problemele strict sociale, sportul, educația și sănătatea, precum și cele tehniciste sau de divertisment.

Per ansamblu, la noi, în România, acum mai toate blogurile aduc la fel, excepție făcând doar câteva, pretinse “de elită” în care au acces numai, vezi Doamne, “nume tari”, vedetele și abonații tv-urilor, politicieni de doi bani sau scriitori “veritabili”, dar și …plevușcă! Unii scriu, cum nu odata am tot spus, de pura plăcere, alții din obișnuință iar restul, ca să se afle în treaba!

Cum și ce, asta cred că o știe fiecare. Eu mi-am exprimat doar părerile și convingerile mele, așa cum le gândesc, le trăiesc și le afirm ori de câte ori am posibilitatea. Concluzionând, doresc să mai spun doar că, orice altă părere, decentă și obiectivă, e bine venită!

Marc Ciubotaru

 

Comments

comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.