După 15 ani vine reabilitarea și la noi!
Într-un final, după 15 ani de așteptări și promisiuni că “luna viitoare“, “în toamnă” sau “maine pune schelele pe bloc“, gata, se apucă băieții de treabă. Azi a venit nenea tâmplarul în termopan să ia măsurători. De ce am așteptat 15 ani? Deoarece proiectul stipula ca nimeni să nu aibă datorii mari la întreținere. A, dacă aveai luna din urmă și cea curentă, era OK.
Dar aveam pe unul care avea vreo 2-3 ani de neplată. Și din cauza lui ni s-a respins proiectul de vreo 3 ori, apoi s-au terminat fondurile. Apoi au băgat povestea cu “stai așa, să vedem dacă, când“.
Bucurie pe scări, se pupau și se îmbrăîțișau ca atunci când au auzit că vine “Armata Roșie, desrobitoarea tiraniei fasciste“.
Numai că, să vezi drăcia dracu. Nu știu de cât de bune sau de proaste sunt termopanele care ni se vor pune (Deceunink cu 5 camere) așa că pe tema asta nu mă pot pronunța. Dar proiectul, venit de la primărie este făcut tăind la sânge orice înseamnă “confort“.
Adică pentru fiecare cameră este prevăzut un singur geam care se deschide. Adică spațiul în care vine geamul este tăiat în două, o parte făcută fereastră (deschidere normală și rabatabilă) și o parte imobilă.
Dacă vrem 2 geamuri care se deschid (adică cum e și normal), e 300 de lei deschiderea pe geam. Și dacă vrem și rabatabil să fie geamul ăla, alți 150 lei în plus. Asta acum, în perioada concediilor, când unii nici nu-s acasă (s-a pus afiș de 2 săptămâni la avizier, ce-i drept), și cu plata PE LOC a modificărilor pe care le dorim.
Până la aurmă am căzut de acord cu nevăstuica să schimbăm geamurile la baie și la bucătărie, plătind un geam (300 lei – nerabatabil), pentru a avea o fereastră cum au toți oamenii, dublă, la bucătărie. Unde, cu ocazia asta, intrăm “în rândul lumii” și punem o hota bucatarie.
La balcon, după ce inițial am înțeles că avem doar un geam care se deschide, și 5 imobile, aflu că avem 2 care se deschid (doar unul care se și rabatează – neimportant la balcon), și 4 imobile. Acum am 4 geamuri care se deschid, am balconul închis cu bolțari de fier (cum se făcea pe vremuri).
Și dacă mai voiam încă 2 geamuri acolo, alți 600 de lei pe care trebuia să-i scot din buzunar (de fapt, din fondul de vacanță). Numai că am lăsat-o “standard“, cum vine tâmplăria cea nouă, urmând să ne punem noi geamuri cum dorim, mai târziu.
Când mi-am arătat nemulțumirea, tâmplarul avea o vorbă, probabil spusă și altora de câteva ori: “păi domne, îțí dă cineva un Logan gratis și tu te superi că nu e Mercedes?“
Da, mă supăr că-mi dă acum un Logan care era nou acum 15 ani. Eu cam așa văd treaba. Mă rog, calul de dar nu se caută la dinți. Și dacă vrei alți dinți, plătești.
Însă asta e doar cu măsurarea de geamuri. Urmează (evident, nu se știe când cu exactitate) să pună băieții schelele pe bloc. Sper numai să termine treaba până să vină ploile și ninsorile, altfel să vezi atunci scandal și muncă de mântuială. Și dacă mă pun pe laptop și caut blocul, îmi zice că reabilitarea lui a început de vreo 3 ani. Așa, la oha…
Am să mă uit să văd și cum vor pune polistirenul pe pereți, sper să nu ne facă vreo bucurie din aia când s-a cojit un bloc întreg, abia reabilitat, la un vânt mai puternic.
