Meșteru’ în acțiune!
|Îmi tot spune un vecin că-i pică apă în colțul de la cadă. Degeaba m-am uitat eu, nu e nicio picătură la mine. Însă, ăla tot are un colț care e inundat din când în când. Îl chem pe Mariusică să se uite. Se bagă ăla pe sub chiuvetă, cu lanterna pe sub cadă, nimic. Liniște, pace, uscat.
– Nu e coane udeală.
– Și ăluia de unde-i curge? Că n-o fi nebun să ude singur colțul ăla și să dea vina pe mine.
– Dracu știe!
– Băi, asta nu ne ajută cu nimic.
– Cu silicon ai dat?
Și vecinul îmi spusese că se infiltrează apa când fac duș între faianță și cadă. Că faianța a fost pusă acum vreo 20j de ani, de niște “meseriași” cu sticla de bere în buzunar. Și dacă bați în câteva plăci din faianță, sună a gol. Păcat de ea, e o faianță frumoasă, scumpă la vremea aceea (nu am văzut ceva asemănător până acum), însă pusă prost. Tocmai de aceea nu ne-am îndurat s-o dăm jos. Și-mi spusese omul să dau cu silicon la toate îmbinările alea dintre faianță și cadă.
– Nu bă, cu silicon n-am dat încă! îi recunosc lui Marius.
– D-acolo are ăla udeală. Se infiltrează apa când faci duș. Tu n-ai cum să vezi, dar se duce și ceva apă pe la faianță și-i pică ăstuia.
– Să te cred?
– Am mai văzut cazuri. Nu ești singurul care are faianță pusă prost!
– Bine mă, am să iau silicon și am să dau.
Și-l rog pe taică-meu să dea el. Că eu sunt la muncă toată ziua, iar seara numai chef de dat cu silicon n-am.
– Nu-i problemă, dau eu.
Vreo 2 zile n-a dat. Că a fost Sfântul Dumitru, că a fost nuș ce altă sărbătoare. Vineri, nu a fost niciun sfânt, deci siliconul se putea pune. Ajung seara pe la 9 acasă și-l întreb:
– Ai dat cu silicon?
– Nu am putut!
– De ce?
– Nu curge deloc.
– Imposibil mă nene. N-ai știut tu să-l montezi în pistol.
– Am făcut ca la carte mă! L-am montat bine, i-am înșurubat tubul ăla ascuțit și dă-i la pedală!
– Ia să văd eu ce are. De ce pedală zici?
– Am apăsat pe trăgaci!
Și-mi aduce taică-meu pistolul cu tubul montat bine, ca la carte. Și m-apucă un râs…
– De ce râzi mă? Doar ți-am zis că l-am montat bine!
– Și așa ai vrut tu să dai cu el?
– Păi da, zice el mândru!
– CU CAPACUL ĂLA ROȘU PUS ÎN VÂRF???
Daca tu consideri asta comic, ai o problema. Apropo, in toate povestile tale in care incluzi si-un prieten, nu stiu cum, dar imi lasi impresia ca le vorbesti de sus. Ar trebui sa fii mai recunoscator.
Toata faza a fost comică. De moment, trebuia să fii de față ca să vezi hilarul situației.
Iar faptul că ai impresia că-mi iau prietenii “de sus” ți se pare. Să fiu recunoscător pentru ce?