Nici covrigii nu mai sunt ce-au fost…
|A mai observat cineva că, de la o vreme, nici măcar covrigii nu mai au gustul de altădată? Covrigul ăla pe care-l cumpărai până nu demult cu 50 de bani, s-a stricat de tot. Acum îi zice covrigul uriaș, însă e o porcărie. E prea subțire, prea mare, neintrând decât jumătate în punga de hârtie și nu numai că e fad și n-are niciun gust, însă e plin de sare și mac.
Înainte era o plăcere când luai un covrig “brașovean” cu sare și mac. Era sărat exact cât trebuia, iar macul îi dădea o savoare aparte.
Acum se trântește covrigul în sare apoi în mac și e aruncat pe banda care-i trece prin cuptor. Gustul, de-a dreptul oribil.
Nu știu cum au reușit toate simigeriile să strice gustul unic al covrigilor, însă au făcut-o. Probabil are ceva de-a face și cu coca din care sunt făcuți. Văd că patiseriile iau coca aceea înghețată, apoi se apucă s-o prepare în covrigi. De ce nu se mai face coca direct la covrigărie? De ce se cumpără (cred) de la același distribuitor, care o face proastă?
Țin minte că ultimul covrig în adevăratul sens al cuvântului l-am mâncat la magazinul Cocor, înainte să fie reabilitat/ transformat. Cred că au trecut 10 ani de atunci.
Mai există vreo simigerie în București care respectă rețeta veche cu care eram obișnuiți? Dacă da, unde?
La București nu știu, dar la Buzău încă mai există covrigării care prepară clasicii “covrigi de Buzău” ca pe vremuri. Vino și ia de aici pana nu se desființează și astea :)))
Dacă ești tu băiat deștept, du-te și ia interviu unui covrigar de ăla “ca pe vremuri”. Ar ieși un articol de nota 10. Apoi publică-l sub titlul “Covrigarul – o meserie pierdută”.